"Isus si rugaciunea. Locul rugăciunii"

Categorie: Editoriale crestine

Domnul Isus a avut locurile Sale pentru rugăciune. Se afirmă în Evanghelii că mergea pe un munte să se roage, ori în pustiu. De multe ori obișnuia să meargă să se roage într-o grădină. Atât de marcat era acest obicei, încât devenise cunoscut de către toți ucenicii Săi. Atunci când Iuda urma să-L dea pe mâna vrăjmașilor, el a știut exact locul unde să-L găsească.

Asemenea locuri erau sfinte, nu însă din cauza unor ceremonii religioase oficiate acolo. Așa de pildă, Penielul era un loc sfânt pentru că acolo Iacob a văzut pe Dumnezeu. Cortul din pustie a devenit pentru Avraam de mare însemnătate, pentru că acolo a fost vizitat de oaspeții cerești. Moise a recunoscut ca sfânt locul unde i s-a arătat rugul arzând, deoarece acolo a auzit vocea lui Dumnezeu. Insula Patmos a fost sfințită ca templu de închinare pentru Ioan, pentru că acolo a fost în duh de ziua Domnului. Închisoarea Mamertină din Roma va rămâne în memoria credincioșilor ca un loc inundat de prezența lui Dumnezeu, pentru că acolo a primit evlaviosul apostol Pavel revelațiile minunate ale adevărului dumnezeiesc.

În felul acesta a găsit Domnul Hristos Muntele Măslinilor, un loc retras și foarte nimerit pentru un suflet dornic de rugă. Aici era un loc obișnuit de rugă în vremurile de demult (2 Samuel 15: 32). Aici i s-a arătat Domnul lui Ezechiel (Ezechiel 11: 25). Și tot de pe acest munte au fost tăiați copacii pentru grinzi la zidirea Ierusalimului (Neemia 8: 15). Unele dintre cele mai sfinte experiențe ale Mântuitorului sunt legate de acest loc. Coborând povârnișul însorit, și-a făcut intrarea triumfală în Ierusalim. De pe acest munte a plâns soarta cetății. Când I s-a apropiat sfârșitul tragic, aici a proorocit distrugerea orașului. Tot aici și-a găsit liniștea după ultimile Paști și a avut loc Cina cea de taină. Aici s-a despărțit de ucenicii Săi când a fost ridicat în gloria cerească. Și atunci când va veni din nou pe pământ, picioarele Lui binecuvântate vor atinge acest munte (Zaharia 14: 4).

Ce interes istoric, câte amintiri și ce prevestiri mărețe sunt legate de acest loc ! Nu-i deci de mirare că Domnul se retrăgea adesea aici ca să se roage. Nu-i de mirare că în acest loc rugăciunea Lui a fost caldă, ușurătoare și dătătoare de putere. Ce mare învățătură are aceasta pentru noi, muritorii. Ea ne învață că dacă dorim ca rugăciunea noastră să fie adevărată, puternică, sinceră, atunci trebuie să căutăm un anumit loc unde să ne putem retrage din fața ispitelor vieții, să fim câteva clipe singuri cu Tatăl nostru ceresc.

Și noi putem găsi asemenea locuri, locuri liniștite, locuri rupte de agitația lumii, locuri în care te poți înțelege pe tine și Îl poți înțelege pe Dumnezeu. Da, acolo unde Stăpânul timpului și al istoriei coboară ca să întâmpine sufletele noastre, unde putem trăi cele mai înălțătoare momente ale vieții.

Ai un astfel de loc ? Dacă-l ai, folosește-l la maxim ! Dacă nu îl ai, hotărăște-l repede pentru sufletul tău !

Pastor Ioan Cocîrțeu

sursa: https://biserica2.ro/