Scrisoare către doctorul Luca

Mult stimate frate Luca,

Am primit cărţile pe care intenţionezi să le publici sub titlurile Evanghelia după Luca, respectiv Faptele apostolilor. Apreciez foarte mult încrederea pe care mi-o acorzi de a revizui aceste manuscrise înainte ca ele să vadă lumina tiparului.

Mărturisesc că sunt deosebit de impresionat de munca uriaşă pe care ai făcut-o, cercetând arhivele imperiale, de interviurile luate martorilor oculari şi de sintetizarea datelor culese de tine, în legătură cu evenimentele care stau la baza credinţei noastre. Indiscutabil, adevărurile puse de tine pe pergament vor încuraja credinţa multora şi vor răspândi până la marginile pământului Vestea Bună a mântuirii prin jertfa Domnului Isus Cristos.

Îmi permit, ca prieten, să fac câteva observaţii lucrărilor tale, într-o chestiune care pare secundară, dar care poate produce efecte nebănuite. Este vorba de cazul trădării lui Iuda Iscarioteanul. Cred că ar trebui să analizezi mai îndeaproape raţionamentul care a stat în spatele deciziei tale de a publica detaliile acestui caz atât de nefericit. Mă gândesc la câteva lucruri de care cărţile tale nu ţin cont, lucruri pe care le voi enumera mai jos. Bine ai face dacă le-ai lua în considerare înainte ca forma finală a cărţii tale sa vadă lumina tiparului.

1. Iuda este acum un om mort. Încet, încet se aşterne uitarea peste numele şi faptele lui mizerabile. Crezi că mai are importanţă pentru el să se dezvăluie detaliile acestei trădări ruşinoase? Soarta lui este în mâinile lui Dumnezeu şi nu mai putem face nimic în legătură cu ea. Ce rost mai are sa vorbim de morţi? „De morţi… numai de bine”… nu-i aşa?

2. Mă gândesc că lucrările tale vor ajunge să fie traduse în mai toate limbile imperiului. Cum vor interpreta alte neamuri acest adevăr atât de dureros despre începutul credinţei noastre? Nu se va ştirbi din prestigiul crezului nostru, dacă alegerea lui Iuda între cei doisprezece apostoli va fi interpretată ca o lipsă de discernământ a Domnului Isus în alegerea ucenicilor Săi? Cum vor interpreta păgânii acest adevăr stânjenitor, anume că unul dintre cei doisprezece stâlpi ai credinţei noastre era un colaborator tăinuit al sistemului anticristic care L-a răstignit pe Mântuitorul? Ar trebui să te gândeşti la imaginea pe care cărţile tale o vor crea, despre noi, ca popor, în mintea altor popoare şi culturi.

3. Ar trebui luată în calcul şi tânăra generaţie, copiii noştri. Ce impresie va crea lucrările tale în mintea lor atât de fragilă? Ce vor spune de credinţa noastră, dacă unul dintre stâlpii ei a fost un colaborator al imperiului şi al preoţimii corupte? Ce respect vor mai avea ei pentru înaintaşii credinţei noastre? Nu se vor poticni oare şi nu le vom da astfel motive să abandoneze credinţa părinţilor lor?

4. Dacă ne gândim numai şi omeneşte, Iuda are şi el o familie: soţie şi copii, care sunt extrem de afectaţi emoţional de destinul tragic al soţului şi tatălui lor. Cred că povestea şi detaliile trădării lui Iuda vor deschide noi răni în inima devastată de durere a copiilor, care vor vedea acum, negru pe alb, din cărţile tale, faptele lui. N-ar trebui oare să le menajam pe aceste suflete care au suferit deja atât de mult? Poate ca ar trebui să ţinem cont şi de aceste implicaţii sentimentale ale scrierilor tale asupra descendenţilor lui Iuda.

5. Iuda a fost casierul grupului de ucenici şi cred că a fost ales tocmai pentru mintea sa organizată şi pentru grija faţă de banii comuni. A fost un om econom şi a condamnat risipa, cu toate că sunt indicii că mai lua uneori din pungă pentru interese personale. Cu siguranţă, există mulţi oameni pe care Iuda i-a ajutat financiar din resursele ucenicilor. Oamenii aceştia vor crede cu greu realitatea informaţiilor tale. Se ştie că Iuda a fost un bun patriot. Cred că a ajutat pe unii să scape de persecuţiile imperiului roman. A făcut şi lucruri bune la viata lui. Poate că nu este corect să fie amintită doar fapta aceasta atât de dezgustătoare, fără să fie pomenite, în egală măsură, şi faptele sale bune.

6. Relatarea ta referitoare la trădarea lui Iuda va da apă la moară celorlalte culte din ţară, care şi aşa nu văd cu ochi buni religia noastră. Vrând-nevrând, suntem în competiţie cu ele. Ce vor spune atunci când vor citi în cărţile tale că printre fondatorii credinţei noastre au fost oameni care au trădat cauza noastră şi l-au vândut autorităţilor pe Domnul nostru Isus Cristos, pentru 30 de arginţi? Nu ne vom discredita şi mai mult în ochii lor?

Dragă Luca! Observaţiile mele, pe care le împărtăşesc şi alţii, nu sunt neapărat cele mai profunde şi, poate că nu cuprind toate obiecţiile posibile cu privire la relatarea acestui caz. Poţi ţine cont de ele sau nu. Oricum, tu vei decide ce scrii în cartea ta. Bunul nostru Tată ceresc să te lumineze în finalizarea acestui proiect atât de important!

Cu mult drag, prietenul tău,

Nicodim

Sursa: http://rascumparareamemoriei.wordpress.com/2010/08/28/scrisoare-catre-doctorul-luca-de-petrica-lascau/