La 18 ani... Ana Maria a plecat... dincol de zare... (Partea I)

Era undeva dupa ora 18, in data de 14 aprilie...
La un microfon, Vladimir Pustan se apropia de finalul predicii... In urechile a peste 3000 de tineri veniti in orasul Arad la Peniel sa se intalneasca cu DUMNEZEU au rasunat urmatoarele cuvinte..."S-ar putea ca multi dintre voi nici sa nu mai termine macar liceul...S-ar putea ca de la aceasta conferinta sa nu mai ajungi acasa...S-ar putea sa mergi direct pe celalalt tarm"....


In linistea ce se asternuse peste sala a urmat la unison, cantata parca cu retinere:

Dincol’ de zare e o dimineata
Mai glorioasa fara apus ,
Sfarsita-i truda si o alta viata
Am pe vecie cu al meu Isus

Dincol de zare ce intalnire
Cu preaiubitii plecati la el
Si intr-o unire fara de despartire
Vom fi cu Tatal acasa in cer!

....................
Dupa aproximativ 12 ore ... pe strazile Clujului se auzea acel zgomot sumbru al sirenelor... 4 tineri erau transportati de urgenta la spital in stare grava...A cincea, Ana Maria, era purtata de ingeri ... nu mai avea nevoie de ingrijiri medicale...

A trait 18 ani... A iubit mult... A fost o prietena adevarata ... A citit mult si ce trebuie... La carti favorite, prima a declarat ca fiind (citez) "My Precious Bible"... Au miscat-o marturiile unora ca R. Wurmbrand ... caracterul i-a fost modelat de hotararea de a face semenii fericiti si de a acorda intelegere pentru nevoile multora...Obisnuia sa trimita urmatorul SMS surorilor ei din strainatate:"Pune mana stanga pe umarul drept, mana dreapta pe umarul stang. Stii.... defapt ti-am trimis o imbratisare"

Versetul ei preferat a fost...Filipeni 1:21 Căci pentru mine a trai este Hristos si a muri este un castig. ...Cu siguranta castigul ei e unul mai mare decat ne putem noi imagina...si nu e doar al ei..moartea ei castiga tineri pentru cer!

In cartea de memorii colega ei de banca a scris:"Ana, a trebuit sa mori tu ca sa ma pocaiesc eu!"...

La inmormantarea ei s-au citit cuvintele: Ezechiel 22:30: Caut printre ei un om care sa inalte un zid, si sa stea in mijlocul sparturii inaintea Mea pentru tara, ca sa n-o nimicesc...Ea a stat in spartura....


Obisnuia in timpul predicilor sa isi ia notite mereu...pentru ea predica nu se rezuma doar la ascultare...dincolo de usile bisericii, astepta cu nerabdare sa o puna in practica...

A ales sa proclame prin mersul ei zilnic mesajul iubirii lui Isus... Colegii din liceu pierd o marturie... Le-a fost pana acum...De acum ii asteapta in cer...

Parintii "pierd" cea mai tanara fiica... Desigur ca lacrimile lor si sacrificiul cu care au crescut-o vor fi rasplatite indeajuns... Ea vede deja acea rasplata... Prin ea, mii de tineri se vor pune fata in fata cu intrebarea :" Sunt pregatit"?

Conferinta Peniel 2007 s-a terminat cu un cantec care pentru unii a fost doar niste versuri, dar dupa acest accident, urma ca … fiecare tanar sa isi puna intrebare: Pentru cine traiesc??? Daca mor pentru cine mor??? Refrenul acestui cantec spunea:

Si daca traim pentru Domnul traim,
Si daca murim pentru Domnul murim
Fie ca traim, fie ca murim, noi suntem ai Domnului
Si daca traim pentru Domnul traim,
Si daca murim pentru Domnul murim
Fie ca traim, fie ca murim, noi suntem ai Lui

Ana ramane in amintirea noastra...

Ps: Intr-o zi, tu cititorule, vei merge pe acelasi drum ... Esti pregatit?