Dacă Dumnezeu vrea să fiu fericit, de ce mai sufăr?

     Această întrebare se referă la boli cronice, căsătorii dificile, pierderea unui copil - totuși Dumnezeu nu-și dorește ca eu să fiu fericit?

    Desigur că Dumnezeu dorește ca tu să fii fericit! Pe termen lung, cu adevărat și foarte profund. Acum și chiar și prin acele circumstanțe.

    Romani 8:31-32 zice așa: „Ce vom spune deci despre aceste lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?! El, Care nu Şi-a cruţat propriul Său Fiu, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da, împreună cu El, toate lucrurile?!” Acest verset spune că din moment ce Dumnezeu a plătit prețul infinit de mare prin Fiul Său pentru tine, crezi că El nu te va susține în întregime și nu îți va asigura tot ce ai nevoie? Și după aceea continuă și ne întreabă „Ce va reuși să ne separe de iubirea lui Hristos? Necazul, strâmtorarea, persecuțiile, familia, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?” Cum putem bine observa, suntem uciși pe tot parcursul zilei. Există creștini persecutați și chiar uciși.

    În Romani scrie că și chiar prin aceste situații noi „suntem mai mult decât biruitori prin El, Cel care ne-a iubit.” Eu cred că pentru ca voi să fiți fericiți, mai mult decât biruitori înseamnă că biruitorul își are dușmanii aplecați supuși la picioarele lui. Deci suferința, foametea, sabia, persecuțiile, iată-le! Cucerite, la picioarele mele. „Mai mult decât biruitori”, nu înseamnă că doar le am supuse la picioarele mele, ci aceste lucruri chiar îmi slujesc. Ele nu sunt doar în lanțuri, în închisoare. Ele îmi slujesc. Aceste lucruri, persecuția, pierdereile, pe cât de dureroase și supărătoare ar fi, sunt robii mei. Dumnezeu le rezolvă pe toate, în așa fel încât ele să lucreze pentru binele nostru. Acel bine care reiese din acele circumstanțe, este fundamentul fericirii mele. Nu este în aceste circumstanțe. Este adevărat că se varsă o mulțime de lacrimi, dar Isus însuși a fost un om al durerii și obișnuit cu suferința. Pavel spune „întristați, și totdeauna veseli”. Eu cred că Pavel mereu plângea și mereu era fericit. Cum ar fi putut să nu plângă, când mereu era bătut, spatele lui trebuie să fii arătat ca un jeleu, deoarece el a trecut de 5 ori prin 39 de lovituri de bici pe spatele său și apoi s-a vindecat în aproape toate modurile posibile. Deci acest om a trăit cu un țepuș în carnea lui, probabil pe spatele lui, în ochii lui, în mintea lui și mereu a avut dușmani peste tot în jurul lui și totuși el a spus „Bucurați-vă în Domnul! Iarăși zic, bucurați-vă!”

    Deci da, Dumnezeu dorește ca tu să fii fericit, dar El nu te face fericit prin circumstanțele prin care treci, ci chiar prin El însuși. Te face fericit prin intermediul Evangheliei. Te face fericit în și prin circumstanțe. Dar aceste lucruri cer credință. O credință enormă în faptul că Dumnezeu e bun, că El este de partea noastră, că El folosește toate aceste lucruri pentru fericirea noastră profundă de acum și pentru fericirea noastră perfectă și neîntinată pentru totdeauna în veacul viitor.