"A fost cunoscut Dumnezeu sub Numele de Yahweh de catre patriarhi?" - Adevar biblic

Categoria: Adevaruri biblice

Este neindoios faptul ca patriarhii, incepand cu Adam si pana la fiii lui Iacov, L-au cunoscut pe Dumnezeul cel adevarat, Creatorul cerului si al pamantului. Este, de asemenea, evident faptul ca El li s-a descoperit sub mai multe nume, fiecare din ele subliniind o anumita latura a Fiintei,  caracterului, personalitatii si lucrarii Sale.

Nume ca: Elohim ( Dumnezeu – Geneza 1,1.3; 9,6 ), El Elyon ( Dumnezeul Cel Preainalt – Geneza 14,18 ), El Shaddai ( Dumnezeul Cel Atotputernic – Geneza 17,1 ), Adoney Ha’ Adonim ( Domnul domnilor – Deuteronom 10,17 ), Goel ( Rascumparatorul – Iov 19,25 ), Magen ( Scutul – Geneza 15,1 ), El Roi ( Dumnezeu care ma vede – Geneza 16,13 ) si altele erau cunoscute si folosite in dreptul lui Dumnezeu din timpurile patriarhilor.

Tinand cont ca in cultura ebraica numele aveau o semnificatie aparte, indicand o latura a caracterului, personalitatii sau lucrarii unei persoane, este firesc ca in dreptul lui Dumnezeu sa fie folosite mai multe nume. Fiinta suprema nu putea fi definita in toata complexitatea ei printr-un singur nume, asa cum se intampla in cazul oamenilor.

Exista insa un verset biblic ( Geneza 6,3 ) care ridica o intrebare justificata: A fost cunoscut Dumnezeu, Creatorul cerului si al pamantului, sub numele de Yahweh si in timpurile dinainte de Exod ? Versetul amintit pare sa sugereze acest lucru: “Eu M-am aratat lui Avraam, Isaac si lui Iacov ca Dumnezeul Cel Atotputernic, dar n-am fost cunoscut de ei sub numele Meu ca “Domnul” ( Yahweh ).

Dilema este cu atat mai mare cu cat numele lui Yahweh apare totusi in Cartea Genezei de 143 de ori, lasandu-ne sa intelegem ca patriarhii L-au cunoscut pe Dumnezeu sub acest nume. Se pare ca chiar in familia lui Adam se folosea acest nume, caci la nasterea lui Cain, Eva a exclamat fericita: “Am capatat un om cu ajutorul Domnului” ( Yahweh – Geneza 4,1 ).

Dupa nasterea primului fiu al lui Set, Enos, raportul biblic ne spune ca “atunci au inceput oamenii sa caute Numele Domnului” ( Yahweh – Geneza 4,26 ). Dumnezeu S-a prezentat chiar lui Avraam prin expresia “Eu sunt Domnul” ( Yahweh – Geneza 15,7 ). La fel s-a intamplat si in cazul lui Iacov ( Geneza 28, 13 ). Daca Dumnezeu a fost cunoscut sub numele de Yahweh de catre patriarhi, de ce totusi El ii spune lui Moise: “n-am fost cunoscut de ei numele Meu ca Domnul ( Yahweh )” ?

Intr-un articol scris de Martin Probstle, profesor de Vechiul Testament la Seminarul din Bogenhofen, se incearca rezolvarea acestei dileme . Autorul sustine ca numele Yahweh nu le era strain patriarhilor, dovada fiind cele 143 de referinte biblice legate de acest nume. Insa, spune el, “ei nu L-au cunoscut din experienta”.

     “Acest nume este mai mult decat un apelativ, el este un plan de actiune, este asigurarea promisa de catre Cel ce este cu si pentru poporul Sau, Cel ce S-a plecat spre el si S-a implicat in salvarea lui ( Exodul 6,5-8 ). Cu siguranta, Yahweh a fost Dumnezeul patriarhilor, Cel care a facut legamant cu ei, dar experienta rascumpararii si a eliberarii plina de compasiune a unei intregi natiuni si implinirea promisiunii de a o conduce in tara Canaanului a fost o experienta rezervata doar pentru Israel cel scos din Egipt” ( 1 )

In finalul articolului, autorul prezinta o parafrazare a textului din Geneza 6,3, care , crede el, ar reda mai fidel intentia lui Dumnezeu: “Eu M-am descoperit lui Avraam, Isaac si Iacov in postura Mea de El Shaddai ( Cel care face promisiunea ); dar Eu nu am fost cunoscut de catre ei in masura deplina a intelesului numelui Meu de Yahweh ( Cel care implineste ceea ce a promis prin legamant )” ( 2 )

Explicatia data de respectivul autor este rezonabila si pare sa rezolve dilema legata de afirmatia lui Dumnezeu din Geneza 6,3 . Insa mai exista inca cel putin o posibilitate de rezolvare a dilemei. Este foarte probabil ca, intr-adevar, Dumnezeu sa nu fi fost cunoscut inainte de Exod sub numele Sau de Yahweh. Dupa cum numeroase alte nume ale Sale au fost dezvaluite omenirii pe masura ce Planul de Mantuire se derula.

Dumnezeu descoperit ca Tata care Isi jertfeste unicul Fiu, Dumnezeu  Fiul, care devine “Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii” ( Ioan 1,29 ), apoi Mare Preot al omenirii ( Evrei 8,1.2 ),  Dumnezeu Duhul Sfant, care devine Mangaietorul ( Ioan 15,26 ), si multe altele  sunt nume si titluri care au fost dezvaluite omenirii pe masura ce istoria si Planul de Mantuire avansau spre finalul lor. Dar cum se explica atunci prezenta celor 143 de referinte biblice care cuprind numele Yahweh inainte de exodul poporului evreu ?

O posibila explicatie ar fi legata de faptul ca Moise este autorul primelor cinci carti ale Bibliei                 ( Pentateuhul ), el fiind cel care a scris cele 143 de referinte biblice cu privire la numele Yahweh. Cunoascandu-L din propria sa experienta pe Dumnezeu sub acest nume nou, Moise a redat intreaga istorie cuprinsa intre Creatiune si Exod folosind, printre alte numeroase nume, si pe acela de Yahweh. Este o transpunere in trecut a unui adevar descoperit recent.

Poate ca urmatoarea alegorie ne va ajuta sa intelegem ceea ce s-a intamplat in momentul in care Moise a scris Pentateuhul: Un tata a fost despartit de fiul sau inca de la nastere din motive necunoscute. Fiul a fost crescut la un orfelinat, fara ca tatal si fiul sa stie unul de altul. Devenind adult, fiul isi cauta de lucru si este angajat tocmai in firma tatalui sau.

Fara sa stie nimic unul de altul, relatiile dintre cei doi sunt cele dintre un patron si un angajat. Dar la un moment dat, printr-un complex de imprejurari, tatal afla ca angajatul cel nou este chiar fiul sau, iar fiul afla ca patronul firmei in care lucreaza este chiar tatal lui.

Relatiile dintre cei doi se schimba radical din acel moment. De la relatia patron-angajat se ajunge la relatia tata-fiu. Cand fiul va hotara sa-si scrie experienta de viata, va apela la prima relatie: aceea de patron-angajat sau la a doua: aceea de tata-fiu ? Cu siguranta ca el va apela la a doua relatie: aceea de tata-fiu.

Cand va povesti cum a cerut sa fie angajat la firma respectiva, el va spune: “tata era patronul”, “tata mi-a luat interviul”, “tata m-a angajat”, “tata m-a promovat”, etc. “Si toate acestea fara ca eu sa stiu ca el era tatal meu….”

In viata se intampla adesea sa transpunem in trecut niste adevaruri pe care le aflam in prezent, privind si intelegand trecutul prin lumina prezentului. Probabil ca la fel s-a intamplat si in cazul lui Moise, atunci cand a scris Pentateuhul, transpunand in trecut un adevar legat de numele de Yahweh pe care l-a aflat doar cu ocazia Exodului. Raman totusi doua optiuni pentru rezolvarea dilemei. Fiecare e liber sa aleaga pe cea pe care o considera cea mai rezonabila.

sursa: https://www.loribalogh.ro/