RUGĂCIUNEA LUI DAVID LA PRELUAREA ÎMPĂRĂŢIEI

2 Sam. 2.1-7 După aceea David a întrebat pe Domnul: „Să mă sui în vreuna din cetăţile lui Iuda?” Domnul i-a răspuns: „Suie-te.” David a zis: „Unde să mă sui?” Şi Domnul a răspuns: „La Hebron.” David s-a suit acolo, cu cele două neveste ale sale: Ahinoam din Izreel şi Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal. David a luat cu el şi pe oamenii care erau la el, pe fiecare cu casa lui; şi au locuit în cetăţile Hebronului. Bărbaţii lui Iuda au venit şi au uns acolo pe David ca împărat peste casa lui Iuda. Au dat de ştire lui David că oamenii din Iabesul Galaadului l-au îngropat pe Saul. David a trimis nişte soli oamenilor din Iabesul Galaadului să le spună: „Binecuvântaţi să fiţi de Domnul, fiindcă aţi arătat astfel bunăvoinţă faţă de Saul, stăpânul vostru şi l-aţi îngropat! Şi acum Domnul să vă arate bunătate şi credincioşie! Vă voi face şi eu bine, pentru că v-aţi purtat astfel. Să vi se întărească mâinile şi fiţi viteji; căci stăpânul vostru Saul a murit şi pe mine m-a uns casa lui Iuda împărat peste ea.

Începutul domniei regelui David are loc la Hebron, nu printr-o acţiune militară, ci prin rugăciune. Rugăciunea care exprimă familiaritate în relaţia cu Dumnezeu este cea a dialogului, bazată pe întrebări şi răspunsuri. Dumnezeu trebuia să-i dea lui David, după moartea lui Saul, semnalul de început al mandatului său de rege în urma ungerii de către profetul Samuel. Trebuia, de asemenea, ca David să ştie în ce oraş sau regiune să-şi fixeze sediul şi capitala regatului. Dumnezeu a ales şi David s-a conformat: la Hebron. L-au urmat cele două neveste, Ahinoam şi Abigail, şi oamenii săi care i-au fost întotdeauna aproape în toate luptele sale în tot timpul cât fusese prigonit de Saul. Ungerea lui David ca rege făcută de bărbaţii lui Iuda nu era decât recunoaşterea şi confirmarea ungerii iniţiale. Asta trebuie să se întâmple şi în Biserică cu lucrătorii chemaţi de Dumnezeu în lucrarea Evangheliei şi cărora Biserica este datoare să le recunoască ungerea înaintea Domnului. Dacă Biserica ignoră această chemare s-ar putea trage concluzia că ea merge pe linia politicii distructive a lui Saul faţă de David. În acest caz Biserica poate falimenta în chip dureros pe plan spiritual, în cele din urmă, aşa cum s-a întâmplat chiar pe plan fizic cu regele Saul. Odată uns rege peste Iuda David a procedat cu înţelepciune şi diplomaţie în relaţia cu casa lui Saul aşa cum s-a întâmplat cu locuitorii din Iabesul Galaadului.