Invata-ne sa ne rugam

„Intr-o zi, Isus Se ruga intr-un loc anumit. Cand a ispravit rugaciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: `Doamne, invata-ne sa ne rugam, cum a invatat si Ioan pe ucenicii lui`." (Luca 11,1)

Ucenicii Il vazusera adesea pe Invatatorul lor retragandu-Se singur si petrecand intreaga noapte in rugaciune. Intr-o zi, dupa o scurta absenta de langa Domnul lor, ei L-au gasit cufundat in rugaciune. Ca si cand n-ar fi observat prezenta lor, El a continuat sa Se roage cu voce tare. Inimile ucenicilor au fost profund miscate. Cand Domnul a incetat sa Se roage, ei I-au spus: „Doamne, invata-ne sa ne rugam". Cu siguranta ca rugaciunile Sale erau diferite de acelea pe care ucenicii ii auzisera pe rabini si pe preoti inaltandu-le. Rugaciunile acestora erau repetitive si lipsite de orice emotie venita din inima. In contrast cu ele, rugaciunile lui Isus erau sincere si personale. In aceasta ocazie, Isus le-a oferit ucenicilor Sai un model de rugaciune. Noi o numim Rugaciunea Domnului sau Rugaciunea Domneasca, dar probabil ca ar trebui sa o numim „Rugaciunea ucenicilor", pentru ca Isus cu siguranta ca nu avea nevoie sa Se roage pentru iertarea pacatelor.
Aceasta rugaciune ne invata sa-L recunoastem pe Dumnezeu ca fiind Tatal nostru. Faptul ca El locuieste in ceruri ar trebui sa ne faca sa ne dam seama de atitudinea pe care trebuie sa o avem in fata Sa. Noi trebuie sa-I respectam Numele, pentru ca este „sfintit" sau onorat. Numele lui Dumnezeu exprima caracterul Sau (vezi Exod 34,5-7). Semnificatia pe care o atasasera iudeii Numelui divin se reflecta in veneratia cu care il rosteau sau, cum se intampla cel mai adesea, cu care se fereau sa il rosteasca. Isus i-a invatat pe ucenicii Sai sa caute Imparatia slavei care avea sa vina. Atunci cand Dumnezeu Isi va implini, in cele din urma, voia Sa pe acest pamant, pacatul va inceta sa mai existe. In prima parte a rugaciunii, Isus exprima dorinta noastra de a considera voia lui Dumnezeu ca fiind suprema. Cea de a doua jumatate a rugaciunii face referire la nevoile noastre spirituale si pamantesti si la relatia noastra cu semenii. Painea noastra cea de toate zilele include ambele domenii. Ne putem cere iertare pentru pacatele noastre, dar vom fi iertati numai daca si noi suntem gata sa-i iertam pe aceia care ne gresesc. De asemenea, noi trebuie sa cerem ajutor si ocrotire pentru atunci cand vine ispita – pentru ca aceasta vine (Ioan 17,15) – si sa-L rugam pe Dumnezeu sa ne calauzeasca in acele cai pe care El alege pentru noi. Incheierea sau doxologia Rugaciunii Domnesti este, parca, imaginea in oglinda a aceleia pe care o inalta David, spre lauda lui Dumnezeu, si pe care o gasim in 1 Cronici 29,11-13.