Nici o vaicareala

Dr. Ralph L. Keiper, profesor de teologie, la seminarul baptist din Denver, Colorado, istoriseşte cum, fiind la bise­rica din Boston, a fost invitat, pentru masa de amiază, de directoarea unui azil de bătrîne al bisericii. El s-a gîndit că, dacă acceptă invitaţia, va trebui să asculte multe plîngeri despre boli, dureri, neputinţe, dar cum nu avea altă invitaţie, a trebuit să o accepte.
La masă, grupul de bătrîne i se părea anormal, căci nici una nu s-a plîns de nimic, toate au fost vesele, drăguţe, chiar încîntătoare. După ce au servit şi desertul, directoa­rea a zis: "Dr. Keiper, vreţi să urcaţi la etaj, căci acolo avem o soră care doreşte să vă vadă? Ea suferă greu de artrită, e aproape îndoită în pat şi niciodată nu-şi poate părăsi camera".
Din nou el s-a gîndit: "N-am încotro, trebuie să merg, dar ţine-te acum să auzi toate văicărelile şi ofurile".Cînd au intrat în cameră, el a văzut o bătrînică făcută covrig şi pe faţă-i era întipărită durerea. El însă era cu totul nepre­gătit, să audă ce a auzit, în loc să-i spună de cîţi ani suferă, ce mari dureri are, ea i-a zis: "Frate Keiper, aş vrea să vă spun ceva despre bogăţiile harului lui Dumnezeu ce le am în suferinţe". Şi timp de 20 de minute i-a povestit expe­rienţele ei cu Dumnezeu. Nici un of, nici o văicăreală de durerile ei. Ea radia de bucurie lăuntrică. Ea a învăţat că, în Cristos orice minus devine plus şi orice pierdere un cîştig. E mare lucru să-L cunoşti pe Dumnezeu!