Dumitru Cornilescu

S-a nascut in comuna Slasoma, jud. Mehedinti, in data de 4 Aprilie 1891. Tatal sau era invatator, iar mama casnica. Amindoi parintii proveneau din familii de credinciosi ortodocsi. Amindoi bunicii lui Dumitru Cornilescu fusesera preoti: Andrei Vasilescu - bunicul din partea mamei - a fost preot in comuna invecinata Dobra, iar Constantin Cornelie - bunicul din partea tatalui a fost preot in comuna Slasoma.



A urmat scoala primara in comuna sa natala, sub ingrijirea tatalui sau. Dupa terminarea scolii primare, pleaca la Bucuresti pentru a urma cursurile Seminarului Teologic Ortodox. Dragostea lui pentru Mintuitorul Isus Hristos, iubire pe care o deprinsese din frageda pruncie prin educatia spirituala primita de la parintii sai, precum si dorinta de cunoastere a Scripturilor, au constituit firul calauzitor al vietii sale. Citea cu aviditate cartile din biblioteca Seminarului cu dorinta fierbinte de a afla mai multe despre relatia spirituala intima cu Mintuitorul. Era sincer preocupat de formarea sa spirituala ca viitor preot, caci isi dorea sa poata fi un adevarat pastor de suflete, capabil nu numai sa arate calea catre Hristos prin cuvintul sau, ci si prin exemplul sau personal.



Dupa terminarea Seminarului, urmeaza cursurile Institutului Teologic Ortodox din Bucuresti. In aceeasi perioada, intre 1912-1916 frecventeaza Biserica "Cuibul cu barza" unde era preot Tudor Popescu, si unde a slujit ca diacon. De la Tudor Popescu a deprins nu numai arta de a predica, dar mai ales faptul ca viata in Hristos este o viata innoita, plina de puterea Duhului Sfint, o viata de adinca devotiune fata de Tatal ceresc. Cunoscator al citorva limbi de circulatie modiala, Cornilescu traducea mult. A contribuit la infiintarea cercului "Ia si citeste", condus de un comitet de preoti, care avea drept scop sustinerea credintei crestine stramosesti si moralizarea poporului prin intermediul tipariturilor si al cuvintarilor religioase.



Impresionat in mod deosebit de greutatea limbajului folosit de traducerile Bibliei existente in acea vreme, cind era folosita limba romana arhaica si caracterele slavone, Cornilescu a exclamat: "Daca viata crestina a poporului izvoraste din cunoasterea Bibliei, iar eu nu pot intelege ce este scris acolo, cum va intelege oare poporul?". Acest gind l-a urmarit cu putere pina ce, in final, l-a determinat sa inceapa traducerea Bibliei in limba romana moderna, respectiv limba care se vorbea in primul sfert de veac al secolului 20.



Imediat dupa trecerea cu brio a examenului de licenta, in Iulie 1916, a inceput traducerea Bibliei. In acelasi an a fost hirotonisit in catedrala de la Husi, ca preot-calugar, intrucit nu avea sa se dedice preotiei pastorale, ci literelor. S-a casatorit in acelasi an cu Anna Cornilescu.



Sustinut de printesa Rallu Calimachi, care i-a oferit gazduire in castelul sau de la Stincesti, jud. Botosani, inconjurat de originalele Scripturii in limbile greaca si ebraica si de aproape toate traducerile vremii in limbile germana, engleza si franceza, Cornilescu s-a apucat serios de munca de traducere a Bibliei. Munca a durat mai bine de patru ani.



In 1920 publica la Bucuresti "Cartea Psalmilor sau Psaltirea Imparatului David", in Editura Societatea Evanghelica Romana, Tipografia Gutenberg.



In 1921 apare Noul Testament, urmindu-i, citeva luni mai tirziu, BIBLIA.



In urma unor puternice divergente doctrinare cu cercurile teologice ale vremii, Cornilescu este sfatuit de insusi Patriarhul Miron Cristea sa plece pentru o vreme din Romania.



Chiar daca a trait departe de tara, in Elvetia, a ramas vesnic un cautator al adevarului si un devotat slujitor al Domnului Hristos, purtind mereu in suflet dorul de neam si de tara.



A trecut la Domnul in anul 1975.