Tăierea inimii împrejur

Deuteronom 10: 12-21

In acest pasaj este folosit termenul de tăiere a inimii împrejur în contextul rescrierii tablelor cu cele 10 porunci după ce primele au fost distruse de către Moise în momentul în care a văzut că poporul și-a ridicat un dumnezeu sub chipul vitelului de aur.

Pentru a întelege ce anume însemnă tăierea inimii împrejur trebuie sa vedem ce însemna efectiv tăierea împrejur. Aceasta a fost poruncită de Dumnezeu lui Avram în momentul încheierii legamântului cu el:

Geneza cap.17:

4. "Iata legamantul Meu, pe care-l fac cu tine: vei fi tatal multor neamuri.

5. Nu te vei mai numi Avram; ci numele tau va fi Avraam; caci te fac tatal multor neamuri.

6. Te voi inmulti nespus de mult; voi face din tine neamuri intregi; si din tine vor iesi imparati.

7. Voi pune legamantul Meu intre Mine si tine si samanta ta dupa tine, din neam in neam; acesta va fi un legamant vesnic, in puterea caruia Eu voi fi Dumnezeul tau si al semintei tale dupa tine.

8. Tie, si semintei tale dupa tine, iti voi da tara in care locuiesti acum ca strain, si anume iti voi da toata tara Canaanului in stapanire vesnica; si Eu voi fi Dumnezeul lor."

9. Dumnezeu a zis lui Avraam: "Sa pazesti legamantul Meu, tu si samanta ta dupa tine, din neam in neam.

10. Acesta este legamantul Meu pe care sa-l paziti intre Mine si voi, si samanta ta dupa tine: tot ce este de parte barbateasca intre voi sa fie taiat imprejur.

11. Sa va taiati imprejur in carnea preputului vostru: si acesta sa fie semnul legamantului dintre Mine si voi.

12. La varsta de opt zile, orice copil de parte barbateasca dintre voi sa fie taiat imprejur, neam dupa neam: fie ca este rob nascut in casa, fie ca este cumparat cu bani de la vreun strain, care nu face parte din neamul tau.

13. Va trebui taiat imprejur atat robul nascut in casa, cat si cel cumparat cu bani; si astfel legamantul Meu sa fie intarit in carnea voastra ca un legamant vesnic.

Deci tăierea împrejur era un simbol fizic al încheierii legămîntului cu Dumnezeu, și reprezenta practic punerea deoparte pentru Dumnezeu.

Dacă tăierea împrejur în carne era un simbol la nivel fizic, vizibil al încheierii legământului, atunci tăierea inimii împrejur este un simbol la nivel spiritual al încheierii legământului. Practic prin tăierea inimii împrejur Dumnezeu le cerea israelitilor să se pună în slujba Lui prin ascultare de poruncile Sale și umblare în căile Lui. Tăierea inimii împrejur reprezenta înfrânarea tuturor pornirilor rele si supunerea gândurilor, a vorbelor și a faptelor în totalitatea lor lui Dumnezeu.

De ce este nevoie de tăierea inimii împrejur?

Dumnezeu prin glasul prorocul Ieremia ne spune: Inima este nespus de inselatoare si de deznadajduit de rea; cine poate s-o cunoasca? Eu, Domnul, cercetez inima si incerc rinichii, ca sa rasplatesc fiecaruia dupa purtarea lui, dupa rodul faptelor lui. (Ieremia 17:9-10)

Inima este sursa multor răutăți iar la un moment dat Isus îi ceartă pe apostoli că nu sunt capabili să vadă dimensiunea spirituală a lucrurilor ci se poticneau în lucrurile de suprafață la fel ca fariseii:

18. El le-a zis: "Si voi sunteti asa de nepriceputi? Nu intelegeti ca nimic din ce intra in om de afara nu-l poate spurca?

19. Fiindca nu intra in inima lui, ci in pantece, si apoi este dat afara in hazna." A zis astfel, facand toate bucatele curate.

20. El le-a mai zis: "Ce iese din om aceea spurca pe om.

21. Caci dinauntru, din inima oamenilor, ies gandurile rele, preacurviile, curviile, uciderile,

22. furtisagurile, lacomiile, viclesugurile, inselaciunile, faptele de rusine, ochiul rau, hula, trufia, nebunia.

23. Toate aceste lucruri rele ies dinauntru si spurca pe om." (Marcu cap.7)

Din inimă așadar pornesc poftele noastre care dau naștere păcatului și păcatul aduce moartea, dar apostolul Iacov ne învață că pentru a face față ispitelor trebuie să ne înfrânăm poftele, să ne controlăm inima - să o tăiem împrejur: Ci fiecare este ispitit, cand este atras de pofta lui insusi si momit. (Iacov 1: 14)

Ceea ce este cel mai interesant este că înțelegând acest lucru ne dăm seama cît de puțină putere are cel rău asupra noastră pentru că ispitirea pe care el ne-o trasmite este folosindu-se ce poftele din inima nostră, care dacă le dăm curs ne duc la păcat iar păcatul, la moarte anume desparțirea de Dumnezeu. Ceea ce se întâmplă în momentul ispitirii este faptul că cel rău încearcă să se folosească de poftele mele pentru a mă determina să păcătuiesc, el nu are nici o putere asupra mea ci doar se foloseste de ceea ce este stricat în inima mea.

Vom da exemplu de câte un păcat des întâlnit la femei și unul la bărbați:

În cazul femeilor, dacă cei din jur sunt obișnuiti să bârfească și în ele există această poftă practic în momentul în care ajung în contextul în care se bârfește, li se aprinde beculețul numit bârfă – își dau drumul la gură, vorbesc pe alții de rău și se trezesc săvarșind un păcat.

În cazul bărbaților, care prin construcția lor sunt mai plini de hormoni, dacă sunt obisnuiți să privească spre femei mai dezgolite, în momentul în care trece prin fața lor o femeie cu forme voluptoase care la sa sa se vadă detaliile intime, începe să se aprindă în ei beculețul numit pofta sexuală, iar apoi își dă frîu liber imaginației (o poftește în inima lui, așa cum a spus Domnul Isus) și săvârșește un păcat.

Așadar lupta împotriva păcatului ține de noi, și bătălia o dăm cu noi înșine nu cu cel rău, pentru că dacă reușim să scoatem afară tot ce este rău din inima noastră el nu va mai avea instrumente cu care să ne ducă în ispită. Tăierea inimii împrejur este punerea ei la dispozitia lui Dumnezeu, și umplerea ei în totalitate cu adevărurile lui Dumnezeu prin învierea lui Hristos în viețile noastre: In El ati fost taiati imprejur, nu cu o taiere imprejur facuta de mana, ci cu taierea imprejur a lui Hristos, in dezbracarea de trupul poftelor firii noastre pamantesti, fiind ingropati impreuna cu El, prin botez, si inviati in El si impreuna cu El, prin credinta in puterea lui Dumnezeu care L-a inviat din morti. (Coloseni 2:11-12)

In Galateni cap. 5 găsim o listă întreagă de lucruri care ar trebui să le scot afară din inima mea: preacurvia, curvia, necuratia, desfranarea, inchinarea la idoli, vrajitoria, vrajbile, certurile, zavistiile, maniile, neintelegerile, dezbinarile, certurile de partide, pizmele, uciderile, betiile, imbuibarile si alte lucruri asemanatoare cu acestea. și lucruri care ar trebui să le am în inima mea: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia,  blandetea, infranarea poftelor.