"Studiu biblic - Luand pe Dumnezeu ca partener"

de W. Fagal
Traducere: Valeriu Burciu

Cand Dumnezeu a creat aceasta lume, El l-a luat pe Adam ca partener si i-a dat stapanire peste pamant, dar a retinut un singur lucru ca proprietate a Sa. Acum Dumnezeu pretinde pamantul ca fiind al Lui, nu numai fiindca l-a creat, ci si pentru ca l-a rascumparat cu viata Fiului Sau, Isus. Dreptul de proprietate este una dintre cele mai inalte revendicari pe care Dumnezeu o poate pretinde.
A. El este Proprietarul pamantului.
Psalm 24,1 – Omul este doar un chirias in lumea creata de Dumnezeu. Intreaga planeta apartine Creatorului.
B. El stapaneste vasta creatiune.
Psalm 10-11 – Totul de pe pamant este al lui Dumnezeu, care a creat totul in sase zile. Viata pe planeta noastra a venit la existenta prin suflarea de viata de la Dumnezeu.
C. Al Lui este argintul si aurul.
Hagai 2,8 – Deoarece Dumnezeu pretinde viata plantelor si animalelor de pe pamant si toate mineralele si bogatiile lumii, omul nu stapaneste decat ce-i daruieste Dumnezeu.
D. Noi suntem ai Lui.
Psalm 100,3; Isaia 43,1 – Omul insusi este posesiunea lui Dumnezeu.

1. Biblia citeaza cerintele legale ale lui Dumnezeu.
A. El a creat toate lucrurile.
Exodul 20,11.
B. El sustine toate lucrurile.
Evrei 1,3
C. El a cumparat totul dupa ce fusese pierdut.
.
Prietene, Dumnezeu te-a intocmit si te-a cumparat cu sangele Fiului Sau. El a platit pentru viata ta cu viata Domnului Hristos – atat de mare e valoarea cu care El a pretuit sufletul tau. Fiecare bucata de paine si orice binecuvantare vine marcata cu crucea Calvarului, caci, fara ea, n-ar exista nici oameni, nici paine.
D. El ne da putere sa ne imbogatim.
Deuteronom 8,18 – Viata noastra este darul lui Dumnezeu. Talentele noastre sunt de la El. Puterea fizica pe care o avem pentru munca si puterea mintii de a rationa, toate sunt abilitati care vin de la Isus, Cel care ne sustine. El ne lasa puterea de alegere cum sa folosim talentele si abilitatea pe care Dumnezeu ni le-a dat.
Omul este un ispravnic al bunurilor lui Dumnezeu in aceasta lume. Noua ni s-a acordat increderea de a administra tot ceea ce Dumnezeu a creat sau a rascumparat. In relatia cu oamenii, noi avem drepturi si titluri de proprietate a lucrurilor puse in mainile noastre. Dar in relatia cu Dumnezeu, tot ceea ce sunt eu si tot ceea ce am Ii apartine Lui.
Luca 12,42; Matei 25,14 – Noua ni s-a incredintat ceea ce ne-a dat Dumnezeu, fie mult, fie putin. Toti vom sta in fata barei de judecata a lui Hristos si vom da seama de felul cum am intrebuintat posesiunile lui Dumnezeu.

2.Ce se cere de la ispravnici?
A. Credinciosie.
1Corinteni 4,2
B. Raspundere sau responsabilitate.
Matei 25,19

3.Responsabilitatea ispravnicului crestin.
Datoria unui director este sa duca afacerile firmei sale la succes. Tot asa este si cu noi, care trebuie sa manuim bunurile lui Dumnezeu pe pamant. Ispravnicii crestini sinceri vor pune pe Dumnezeu mai intai in toate actiunile lor.
Psalm 116,12; Proverbe 3,9; Matei 6,33 – Cand Il iubim pe Domnul mai presus decat orice, vom avea bucurie sa-L onoram cu primele fructe din castigurile noastre.
A. Sa aducem toate zeciuielile in Casa Lui.
Maleahi 3,10 – Zecime inseamna a zecea parte. Daca cineva castiga 1000 de lei, zecimea lui este 100 lei. Ispravnicii cinstiti nu se vor lasa ispititi sa nu dea lui Dumnezeu ceea ce El pretinde a fi al Lui. Zecimea este testul credintei crestinului in fagaduinta lui Dumnezeu de a binecuvanta ce a ramas dupa zeciuiala, mai mult decat daca nu s-ar da zecime. “Fara credinta este cu neputinta sa fim placuti Lui.” (Evrei 11,6). Zecimea este planul lui Dumnezeu de a ajuta lucrarea Sa pe pamant. Nu este inventia omului. Deoarece este planul lui Dumnezeu, El binecuvinteaza pe ispravnicii credinciosi in zeciuire. Pe acest pamant, nici o intreprindere nu ne da noua parti, in timp ce-si pastreaza doar o parte. Aceasta este generozitatea divina!
B. Sa aducem deasemenea darurile noastre.
Psalm 96,18 – Zecimea este sfanta si Dumnezeu o cere de la partenerii Sai, ispravnicii. Cand platim zecimea nu-I facem lui Dumnezeu un cadou, ci Ii platim doar contractul Sau facut cu noi ca ispravnici pe pamant. A da este privilegiul plin de bucurie al celor ce iubesc pe Dumnezeu din toata inima. Din cele noua zecimi care raman dupa zeciuire, Dumnezeu doreste sa-I dam un dar.
Leviticul 27,30.32; Geneza 28,20-22.
Dar aceasta este istoria Vechiului Testament. Oare ne-a poruncit Isus sa dam zecime in Noul Testament?
Matei 23,23 – in Noul Testament, Isus a vorbit despre zecime, “Pe acestea trebuia sa le faceti.” Deasemenea El a clarificat ca, impreuna cu zecimea, oamenii trebuie sa practice principiile trairii crestine.

4. Pentru ce scop se foloseste zecimea?
Geneza 14,18-20 – Planul lui Dumnezeu pentru zecime a existat cu mult inainte de existenta poporului Evreu.
Numeri 18,21 – In Vechiul Testament, zecimea se folosea pentru preotie. Poporul Israel platea zecimea Levitilor.
1Corinteni 9,13-14 – In Noul Testament, apostolul Pavel ne indeamna sa urmam acelasi plan pentru a intretine lucrarea Evangheliei.

5. Ce blestem este aruncat peste cei necredinciosi in plata zecimii?
Maleahi 3,8-9 – Ispravnicii necinstiti sunt blestemati de Dumnezeu si sunt socotiti ca hoti. Partenerul lui Dumnezeu, care primeste cele noua zecimi conform contractului, dar este necinstit, caci nu da Proprietarului sau divin a zecea parte ceruta de El in invoiala, este un ispravnic necredincios. Pe un nastfel de om, Dumnezeu il numeste hotz. A fura este calcarea poruncii a opta din sfanta Lege a lui Dumnezeu. Aceasta necinste fata de iubitorul nostru Tata, care ne-a daruit tot ce avem, merita doar judecata si blestemul lui Dumnezeu. (Matei 25,30).

6. Binecuvantarea celor ce platesc zecimea cu credinciosie.
Maleahi 3,8-9 – Crestinului adevarat, care plateste lui Dumnezeu zecimea din castigul sau, i s-au promis binecuvantari, nu numai financiare, dar si fizice si spirituale. Ce minunat este sa traim sub aprobarea Tatalui nostru ceresc. Mii de crestini credinciosi practica sistemul zecimii si cunosc din experienta ca Dumnezeu Isi tine Cuvantul Sau.
Fapte 20,35; Luca 6,38; 2Corinteni 9,6-7; Luca 18,29-30.
Pe o catedrala engleza sunt gravate aceste cuvinte, “Ce am cheltuit, am avut. Ce am pastrat, am pierdut. Ce am dat, aceea am.” A da de buna voie lui Dumnezeu este a strange comori in ceruri, unde le vom gasi iarasi in vesnicie.

Rugaciune, Tatal nostru care esti in ceruri. Iti multumim pentru sanatate, viata si pentru bunurile pe care ni le-ai daruit. Te rugam, da-ne credinta sa avem incredere in Tine ca Iti tii promisiunile.Da-ne spiritul darniciei,sa dam lui Dumnezeu partea noastra ca parteneri ai Lui. Invata-ne cum sa ne asiguram tezaure in cer. In Numele lui Isus ne rugam. Amin!

sursa: https://intercer.net/