Dragostea adevărată pentru Domnul versus cea falsă

Sursa:

www.resursecrestine.ro

• Autor: Laura Daniela Marinau

Mai întâi, vorbim despre dragostea autentică pentru Dumnezeu, pentru Domnul nostru Isus Cristos.
Doar Domnul ne dă definiția corectă a iubirii reale față de El și tot El, din vechime, ne-a dat și porunca Iubirii de Dumnezeu:
- ⁹ Isus i-a răspuns: „Cea dintâi este aceasta: ‘Ascultă*, Israele! Domnul Dumnezeul nostru este un singur Domn’
- * Deut 6:4; Luca 10:27;
- ³⁰ şi ‘Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta.’ Iată porunca dintâi.
- Iată că este o poruncă a dragostei exclusive: doar având un singur Domn’ ca Dumnezeul tău este posibil să-L iubești total și dedicat. „ şi ‘Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta.’ Asta ar trebui să fie prioritatea vieții pentru poporul Său. Iată porunca dintâi, ABC-ul dragostei pentru Tatăl, Fiul și Duhul Dfânt.
Matei 10:37 Cine iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine.
Iubirea reală pentru Domnul Isus trebuie să fie pasiunea centrală a vieții tale, celelalte să fie doar secundare.
Atât de intensă să fie dragostea pentru cer și Creatorul lui, încât iubirile pământești să fie doar efecte ale primeia și pe lângă focul acestei Divina Amore, doar niște biete candele, ca un fel de ură-așa pot să o perceapă cei din familiile noastre, fiind puși mereu pe locul al doilea.
Ioan 14:21 Cine are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte şi cine Mă iubeşte va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi şi Mă voi arăta lui.”
Iubirea de Dumnezeu atrage în mod logic și legic ascultarea de El, de poruncile Lui, ca și frica sau temerea sfântă de El. Trebuie să ne fie și rușine de Domnul, atunci când, prin neveghere, păcătuim.
Ioan 14:23 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el.
Iată că avem și o promisiune glorioasă și sfântă: că Tatăl ne va iubi(mai mult decât pe oamenii necredincioși) și că va fi mereu cu noi. Apoi, în Împărăția Lui, vom fi și noi mereu cu El. Aleluia! Îndrăgostitului autentic îi este de ajuns să fie veșnic cu Persoana Iubită. („fericirea mea este să mă apropii de Domnul”-Ps. 73) Și să fiu iubit de cea mai frumoasă, cea mai aleasă, cea mai înțeleaptă Persoană din Univers, există vis mai glorios ca acesta? !
Dragostea falsificată pentru Domnul este dragostea pentru binecuvântările Sale. Și pentru faima pe care ți-o aduce intimitatea cu EL. („N-am prorocit noi în Numele Tău?”).
Ioan 14:24 Cine nu Mă iubeşte nu păzeşte cuvintele Mele. Şi cuvântul pe care-l auziţi nu este al Meu, ci al Tatălui, care M-a trimis.
Niște evangheliști rătăciți predicau că Îl poți primi pe Isus ca Mântuitor, fără să-L primești ca Domn(pildă de iubire și dedicare false, ca și de falsă „siguranță” a unei astfel de mântuiri). Ce nonsens! Ca și cum L-ai putea primi „pe bucăți”! ... . . Dar El este un Întreg, nu o sumă de calități, este O glorioasă Persoană, nu o mulțime de atribute divine.
1 Corinteni 16:22 Dacă nu iubeşte cineva pe Domnul nostru Isus Hristos, să fie anatema! „Maranata!” (Domnul nostru vine!)
Deci, dacă nu-L iubim pe Domnul, nu-I putem fi Mireasă, dar nici dintre nuntași. Pur și simplu, suntem sub blestem!
Petru, după ce s-a lepădat, a trebuit să își declare dragostea tot de trei ori, în Fața Lui. Mai târziu, a murit pe cruce cu capul în jos, de dragul Lui.
Ceea ce arată cel mai mult măsura dragostei noastre pentru Domnul, este cât de mult acceptăm să suferim, să ne sacrificăm pentru El! Dar, desigur, nu prin sinucidere-atentat ca musulmanii! (Ultimul exemplu este de dragoste falsă pentru Dumnezeul adevărat, care, în efect, e o închinare față de îngerul căzut.)