"Suveranitatea lui Dumnezeu nu anulează responsabilitatea omului"

Categorie: Raspunsuri biblice
 

Cartea Daniel, care a fost scrisă în perioada imperiului neo-Babilonean şi începutul imperiului Medo-Persan, este o carte istorico-profetică. În această carte este prezentată istoria omenirii din perspectiva evenimentelor care se desfășoară în jurul poporului Israel. Multe din profețiile scrise în această carte pentru noi sunt deja istorie. Studiind această carte vedem suveranitatea lui Dumnezeu asupra omului şi asupra istoriei. Apostolul Pavel în epistola sa către sfinții din Roma arată că Dumnezeu este suveran şi în mântuire (Romani 9) şi mântuie pe cine vrea El. La Deuteronom 33: 19, text citat şi de apostolul Pavel la Romani 9:15, Dumnezeu spune: „Eu Mă îndur de cine vreau să mă îndur, şi am milă de cine vreau să am milă”.

Fiindcă Dumnezeu a hotărât totul mai dinainte, mulți vor zice: care este responsabilitatea mea? Doar Dumnezeu este suveran şi, dacă eu trăiesc cum trăiesc, înseamnă ca așa Dumnezeu a hotărât. Chiar așa să fie oare?

Urmărind capitolul 1 din cartea Daniel, vom vedea că Dumnezeu pedepsește pe cei ce nu ascultă de Cuvintele Lui şi binecuvântează pe cei care ascultă de El.

Exemplul poporului Israel:

Dumnezeu a scos poporul Israel din Egipt, unde erau robi, şi i-a dus într-o țară unde „curge lapte şi miere”, o țară roditoare. Dumnezeu le-a dat legile şi poruncile Sale şi le-a creat toate condițiile exterioare pentru a le împlini: bunăstare materială, libertatea de a sluji lui Dumnezeu, fără a fi asupriți de alte popoare. Dar ei au ales să nu asculte de legile şi poruncile lui Dumnezeu şi Dumnezeu i-a dat în mâinile împăratului Nebucadnețar:

În al treilea an al împăratului Ioiachim, împăratul lui Iuda, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit împotriva Ierusalimului, şi l-a împresurat. Domnul a dat în mâinile lui pe Ioiachim, împăratul lui Iuda, şi o parte din vasele Casei lui Dumnezeu, Nebucadnețar a dus vasele în țara Șinear, în casa dumnezeului său, le-a pus în casa visteriei dumnezeului său. (Daniel 1:1-2).

Exemplul lui Daniel şi a prietenilor săi

Daniel şi cei trei prieteni ai săi: Hanania, Mișael şi Azaria, au fost duși în robia Babiloneană după primul asediu al Ierusalimului şi au fost luați din familii înstărite (din neam împărătesc şi viță boierească – Daniel 1:3), fiind cei mai buni în toate:

… tineri fără vreun cusur trupesc, frumoși la chip, înzestrați cu înțelepciune în orice ramură a științei, cu minte ageră şi pricepere, în stare să slujească în casa împăratului… (Daniel 1:4)

Dintr-un așa context, acești tineri, s-au pomenit deodată în robie, făcuți fameni (erau sub autoritatea căpeteniei famenilor dregători Daniel 1:7-10, 18). Ei nu aveau nici măcar libertatea de a alege ce să bea şi ce să mănânce:

Împăratul le-a rânduit să mănânce în fiecare zi o parte din bucatele de la masa lui şi din vinul de care bea el… (Daniel 1:5)

În acest context

Daniel s-a hotărât să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului şi cu vinul pe care-l bea împăratul şi a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce. (Daniel 1:8)

Ca rezultat, Dumnezeu i-a dat trecere înaintea căpeteniei famenilor dregători şi acesta i-a permis să încerce să mănânce numai verdețuri. Hanania, Mișael şi Azaria s-au alipit şi ei la decizia lui Daniel de a nu se spurca. Care a fost rezultatul acestui test?

După zece zile ei erau mai bine la față şi mai grași decât toți tinerii care mâncau din bucatele împăratului (Daniel 1:15).

Pentru că acești patru tineri au ales să asculte de poruncile lui Dumnezeu, Dumnezeu i-a binecuvântat şi din toți acei tineri luați în robie împreună cu ei, numai ei patru au fost aleși în slujba împăratului:

Dumnezeu a dat acestor patru tineri ştiinţă şi pricepere pentru tot felul de scrieri, şi înţelepciune; mai ales însă a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile şi în toate visele.La vremea sorocită de împărat ca să-i aducă la el, căpetenia famenilor i-a adus înaintea lui Nebucadneţar.Împăratul a stat de vorbă cu ei: dar între toţi tinerii aceia, nu s-a găsit niciunul ca Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria. De aceea ei au fost primiţi în slujba împăratului.În toate lucrurile cari cereau înţelepciune şi pricepere, şi despre cari îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decît toţi vrăjitorii şi cititorii în stele, cari erau în toată împărăţia luiAşa a dus-o Daniel pînă în anul dintîi al împăratului Cir.

Vedem suveranitatea lui Dumnezeu asupra destinului omului şi asupra istoriei. Dumnezeu pedepsește sau binecuvântează în dependență de alegerile omului. Poporul Israel a ales să nu asculte de Dumnezeu şi Dumnezeu i-a dat în mâinile lui Nebucadnețar şi au fost duși în robie. Daniel şi prietenii săi au ales să asculte de Dumnezeu şi Dumnezeu i-a binecuvântat şi au dus-o mai bine ca babilonenii. De ce? După ce Daniel a spus lui Nebucadnețar visul, pe care acesta l-a avut în patul lui şi pe care îl uitase, şi tălmăcirea lui (Daniel cap. 2) iată ce s-a întâmplat:

Apoi împăratul a înălțat pe Daniel, şi i-a dat daruri multe şi bogate; i-a dat stăpânire peste tot ținutul Babilonului. Daniel a rugat pe împărat să dea grija treburilor ținutului Babilonului în mâna lui Șadrac, Meșac şi Abed-Nego (nume date de Nebucadnețar lui Hanania, Mișael şi Azaria). Daniel însă a rămas la curtea împărătească.

Deci, Dumnezeu hotărăște destinul unui om sau al unei națiuni în dependență de alegerile acestora de a asculta sau nu de Dumnezeu. Ce alegi tu, dragul meu? La Deuteronom 30:15-20 este scris:

Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul. Căci îţi poruncesc azi să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, să umbli pe căile Lui, şi să păzeşti poruncile Lui, legile Lui şi rînduielile Lui, ca să trăieşti şi să te înmulţeşti, şi ca Domnul, Dumnezeul tău să te binecuvinteze în ţara pe care o vei lua în stăpînire. Dar dacă inima ta se va abate, dacă nu vei asculta, şi te vei lăsa amăgit să te închini înaintea altor dumnezei şi să le slujeşti,vă spun astăzi că veţi peri, şi nu veţi avea zile multe în ţara pe care o veţi lua în stăpînire, după ce veţi trece Iordanul. Iau azi cerul şi pămîntul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvîntarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămînţa ta, iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultînd de glasul Lui, şi lipindu-te de El: căci de aceasta atîrnă viaţa ta şi lungimea zilelor tale, şi numai aşa vei putea locui în ţara pe care a jurat Domnul că o va da părinţilor tăi, lui Avraam, Isaac şi Iacov.

Domnul să ne ajute să facem alegeri înțelepte pentru binele nostru şi a țării noastre!

sursa: https://moldovacrestina.md/