"Stând tare pentru Credință"

Categorie: Raspunsuri biblice

Recent am discutat cu prietenele mele despre schimbările politice din întreaga lume, care negreșit aduc pentru credincioși vremuri dificile, vremuri de încercare a credinței. Pentru că tot mai deschis se anunță despre presiunea care urmează să fie pusă pe oamenii care nu respectă o anumită agendă din cauza credinței lor, cred că acestea vor cerne și vor arăta cine este credincios cu adevărat. Vorbesc despre timpuri apropiate în care va trebui să luăm o poziție fermă în public pentru ceea ce numim păcat și pentru principiile din Sfânta Scriptură pe care le respectăm în baza relației noastre cu Dumnezeu.

Astfel de circumstanțe radicale au experimentat și prietenii lui Daniel, iudeii care au primit în grijă treburile ținutului Babilonului. Dumnezeu le-a dat poziții mai devreme în imperiul Babilonian –un rezultat al ascultării lor de Cuvântul Lui, și hotărârea de a nu se spurca cu mâncarea de la masa împăratului care era de cele mai multe ori jertfită idolilor. În acest context, acești trei tineri deosebiți: Șadrac, Meșac și Abed-Nego care au fost puși în slujba împăratului din pricina înțelepciunii lor extraordinare de la Dumnezeu- ajung la evenimentul de sfințire a chipului de aur ridicat de Nebucadnețar. Fastul petrecerii a fost însoțit de multă organizare, cu oameni din toate ținuturile, de toate limbile, din toate popoarele și culmina cu momentul închinării în fața acelui chip de aur de aproximativ 30 metri (60 coți) înălțime și 3 metri (6 coți) lățime.

În Daniel capitolul 3:6, citim:

”Oricine nu se va arunca cu faţa la pământ şi nu se va închina va fi aruncat chiar în clipa aceea în mijlocul unui cuptor aprins”

Acești tineri au cunoscut deplin prețul care se cerea pentru credința și ascultarea lor față de Dumnezeu și au fost gata să-l plătească de două ori când li s-a cerut să se închine. Nebucadnețar a fost încredințat că la a doua poruncă de a se închina rostită nu de crainic ci de însuși împăratul, tinerii vor ceda presiunii. Dar:

”Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au răspuns împăratului Nebucadneţar: „Noi n-avem nevoie să-ţi răspundem la cele de mai sus. Iată, Dumnezeul nostru, căruia Îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins şi ne va scoate din mâna ta, împărate. Şi, chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi şi nici nu ne vom închina chipului de aur pe care l-ai înălţat!” Daniel 3:16-18

Acest răspuns a tulburat pe Nebucadnețar și împăratul s-a aprins de o mare mânie, poruncind să încălzească cuptorul cu foc de șapte ori mai mult. Chiar și așa, tinerii credincioși nu au cedat în fața morții sigure. Singurul Dumnezeu Căruia au ales să-i slujească era și este Dumnezeul Atotputernic, Singurul Dumnezeu adevărat, care nu este făcut de mâini omenești, Sfântul lui Israel. Ceea ce cunoșteau acești tineri despre Dumnezeu le-a dat încredințarea de a rămâne fermi, știau că Dumnezeu poate (dar nu poate fi obligat) să-i scoată din acest cuptor aprins.

Tinerii credeau că Dumnezeu poate face o minune și să scape din acest cuptor, dar erau în aceeași măsură gata să moară, decât să se închine idolilor și să-și compromită credința. Ceea ce s-a întâmplat în continuare a fost și rămâne o mărturie pentru credință peste mii de ani. Acești tineri au onorat pe Dumnezeu cu ascultarea lor și cu statornicia, încrederea pe care o aveau față de Dumnezeu, iar poziția publică pe care au exprimat-o prin refuzul de a se închina chipului de aur- este o hotârâre nu ușoară, dar inevitabilă. Dumnezeu a intervenit miraculos, în cuptorul cu foc, tinerii find însoțiți de îngerul lui Dumnezeu, iar când au ieșit din cuptor, tinerii nu fusese atinși de foc, nu prinsese miros de fum și niciun păr din cap nu li se pârlise…

Versetul 28 din Daniel 3, din cuvântarea lui Nebucadnețar vedem de ce au fost ei gata să fie aruncați în cuptorul cu foc :

Nebucadneţar a luat cuvântul şi a zis: „Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, care a trimis pe îngerul Său şi a izbăvit pe slujitorii Săi care s-au încrezut în El, au călcat porunca împăratului şi şi-au dat mai degrabă trupurile lor decât să slujească şi să se închine altui dumnezeu decât Dumnezeului lor!”

Ce vom face noi în fața cuptorului care se apropie? Vom fi noi gata să dăm socoteală de credința pe care o avem? Sau ne vom pleca și noi în fața persecuției și a presiunii? Nimeni nu a spus că hotărârea de a muri pentru Hristos este ușoară, dar așa cum Domnul Isus a murit pentru noi în public și a îndurat suferințe pentru noi, sunt sigură că vom ajunge timpuri când va trebui să ne declarăm deschis poziția față de păcat și să ne așteptăm la persecuție în acest context. Relația pe care o avem cu Dumnezeu și cunoașterea promisiunilor Lui sunt imperative în hotărârea de a plăti prețul vieții pentru El. Dar ce slavă, ce bucurie ne așteaptă dincolo de aceste suferințe!

Mărturia credinței noastre, hotărârea de a-L urma pe Dumnezeu prin suferințe și prigoniri va străluci mai tare ca soarele în fața oamenilor care încă nu-L cunosc. A fi gata să mori pentru Hristos, este dovada unei credințe mature, a unei ascultări depline și necondiționate față de Domnul, așa încât dragostea pe care I-o purtăm să depășească frica morții, fiind încununată cu nădejdea moștenirii vieții veșnice și întâlnirea cu Dumnezeul nostru în Slava Sa cerească!

sursa: https://moldovacrestina.md/