"Nemulțumitorului i se ia darul"

Categorie: Raspunsuri biblice
 

Te-ai gândit vreodată cum ar fi să ai o datorie de 10.000 de talanți? Nu știi cât este aceasta? Pe vremea Domnului Isus talantul nu era monedă, ci denumire a sumelor monetare mari. Talantul de aur valora 49,077 kg de aur și talantul de argint – 43,620 kg. În Biblia Internațională de Studiu Inductiv veți găsi la pagina 2077 un tabel cu multe informații interesante în acest sens. Dacă datoria era în talanți de aur, atunci alcătuia 490,770 tone de aur, iar dacă era în argint se ridica la  436,200 tone. Cine era în stare să întoarcă așa o sumă? Atâta datora robul din pilda spusă de Domnul Isus Hristos când a vrut să ilustreze cât de mult ne-a iertat Dumnezeu nouă. (Matei 18:21-35) Împăratul căruia îi datora robul această sumă, când a fost rugat să aibă milă, a avut milă de el și i-a iertat totul. Trist, foarte trist este că acest rob “când a ieșit afară, a întâlnit pe unul din tovarășii lui de slujbă, care-i era dator o sută de dinari (adică 450 de grame de aur sau de argint, căci un dinar cântărea 4,5 grame). A pus mâna pe el şi-l strângea de gât, zicând: „Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.” Tovarăşul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga şi zicea: „Mai îngăduie-mă, şi-ţi voi plăti.” Dar el n-a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în temniţă, până va plăti datoria. Când au văzut tovarăşii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult şi s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute. Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta şi i-a zis: „Rob viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău cum am avut eu milă de tine?” Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce datora. (Matei 18:28-34) Iată un caz biblic când nemulțumitorului i s-a luat darul.

Dumnezeu a auzit strigătele și a văzut chinurile la care erau supuși poporul Israel în robia Egiptului și a venit să-i scoată cu mână puternică și cu minuni nemaipomenite. I-a condus prin pustie și le-a dat mană din cer și apă din stâncă. Le-a promis și i-a călăuzit spre o țară unde curgea lapte și miere. Dar ei, în tot drumul acesta, nu au învățat să fie mulțumitori, ci au găsit totdeauna motive de cârtire și nu au scos lecțiile necesare din tot ce au văzut și au experimentat. Când au ajuns la Cades-Barnea, Moise a trimis 12 căpetenii din Israel, câte una din fiecare seminție, ca să iscodească și să aducă vești despre țara pe care le-a făgăduit-o Dumnezeu și de la ei se aștepta să aducă vești bune care să motiveze și să însuflețească poporul. Cu părere de rău, 10 din aceste 12 căpetenii s-au arătat a fi oameni slabi de inimă și care au înmuiat inimile întregului popor, provocând cârtire. Mâna Domnului a fost așa de mare încât nu le-a mai îngăduit să intre în această țară făgăduită, ci le-a dat ca și pedeapsă să rătăcească prin pustie timp de 40 de ani, până când va muri toată acea generație de răzvrătiți și nemulțumitori și doar copiii lor să intre în țara promisă. Nemulțumitorilor li s-a luat darul. 

Oamenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu în toate vremurile au fost nemulțumiți. În vremea noastră, se pare că nemulțumirea a devenit și mai mare, iar cu trecerea timpului doar crește. Cei mai mulți sunt nemulțumiți de guvernare, de prețuri, de cei în vârstă, de cei tineri, de vrema de afară, de prea multe ploi, de lipsa ploii, de orice vreți. Dar, cum a spus înțeleptul Solomon:  “Toate zilele celui nenorocit sunt rele,dar cel cu inima mulțumită are un ospăț necurmat.” (Proverbe 15:15) Cel nemulțumit este totdeauna nenorocit tocmai din pricina nemulțumirii lui, căci el nu are ochi să vadă bunătatea lui Dumnezeu și primește cu răutate tot binele care i se face. Nu ați întâlnit oameni cărora le faci bine și nu spun o dată “mulțumesc”, iar când într-o zi nu li se mai face binele pe care l-au așteptat ei sau la înălțimea așteptărilor lor crescânde, din acea zi te privesc ca pe un vrăjmaș și nu mai contează nici un bine pe care l-ai făcut pentru ei?

Apostolul Pavel a scris că “evlavia însoțită de mulțumire este un mare câștig” (1 Timotei 6:6) Și tot el dezvoltă subiectul și spune că noi nu am adus nimic în lume și nu vom lua nimic din ea. De aceea, dacă avem ce să mâncăm și cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns. Noi toți avem mai mult decât să mâncăm și să ne îmbrăcăm și de aceea avem multe motive să-I fim mulțumitori lui Dumnezeu. Unii au făcut eforturi să cucerească lumea și doar atunci au înțeles că nu făcea sens. Alexandru Macedon a reușit să cucerească lumea civilizată din vremea lui timp de 12 ani și înainte să moară le-a poruncit slugilor sale să-i facă găuri la sicriu și să-i scoată mâinile goale afară ca să vadă și să știe toți câtă “avere” ia cu sine cel care a cucerit lumea. Dacă ne îndreptăm privirile la ceea ce am primit de la Dumnezeu și avem deja, ne vom umple de bucurie și acesta este marele câștig despre care spune apostolul Pavel. 

Nu poți să-i aduci lui Dumnezeu o închinare plăcută dacă ești un om nemulțumit. Una din jertfele importante ale sistemului de închinare vechi testamental era jertfa de mulțumire. Chiar dacă spunem că suntem nemulțumiți pe oameni sau pe împrejurări, nemulțumirea se ridică până la Dumnezeu în ultimă instanță. De aceea mai este scris în Biblie astfel: “Cine aduce mulțumiri ca jertfă, acela Mă proslăvește, și celui ce veghează asupra căii lui, aceluia îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu.” (Psalmul 50:23) 

De multe ori mă gândesc la cuvintele apostolului Pavel spuse în Epistola către Efeseni și anume: “Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste care nu sunt cuviincioase; ci mai degrabă cuvinte de mulțumire.” (Efeseni 5:4) Te întrebi ce legătură au cuvintele porcoase, vorbele nechibzuite, glumele proase și necuviincioase cu mulțumirea? Au legătură. Nemulțumirea ne provoacă să spunem vorbe nechibzuite, porcoase, proaste și necuviincioase. Să ne ferească Domnul de așa ceva. 

Să ne arătăm Domnului mulțumitori pentru tot ce ne dă și să realizăm măreția dragostei Lui care s-a arătat față de noi prin faptul că L-a jertfit pe unicul Său Fiu, Domnul Isus Hristos, ca să ne aducă iertare de păcate și darul vieții veșnice. Să nu ne mai potrivim chipului veacului de acum, căci de aici vine multă nemulțumire și cârtire, ci să ne prefacem prin înnoirea minții noastre. Să cercetăm zilnic Sfintele Scripturi. Să fim nelipsiți de la serviciile divine ale Bisericii, să veghem în rugăciune și să fim mulțumitori.

sursa: https://moldovacrestina.md/