text Raspunsuri biblice

"Ce se întîmplă la vărsarea potirului al șaselea a mîniei lui Dumnezeu?"

Categorie: Raspunsuri biblice

Cînd au loc evenimentele din Apocalipsa 16:12-21? Ce se întâmplă la vărsarea potirului al șaselea a mîniei lui Dumnezeu?

cele șapte potire ale mîniei lui Dumnezeu

Evenimentele din Apocalipsa 16 au loc în a doua jumătate a celei de-a șaptezecea săptămână din Daniel 9:24-27. Șapte îngeri cu șapte urgii cu care se va isprăvi mânia lui Dumnezeu au ieșit din Templul cortului mărturiei, ca să verse potirele mâniei lui Dumnezeu pe pământ.

“Și din Templu au ieșit cei șapte îngeri, cari țineau cele șapte urgii. Erau îmbrăcați în in curat, strălucitor, și erau încinși împrejurul pieptului cu brîie de aur. Și una din cele patru făpturi vii a dat celor șapte îngeri șapte potire de aur, pline de mînia lui Dumnezeu, care este viu în vecii vecilor.” (Apocalipsa 16:6-7)

Primele cinci potire au fost vărsate pe pământ, afectând omenirea și întreaga creație a lui Dumnezeu cu multă durere. Oamenii au hulit pe Dumnezeu și nu s-au pocăit de faptele lor.

Cel dintîi s-a dus și a vărsat potirul lui pe pămînt. Și o rană rea și dureroasă a lovit pe oamenii, cari aveau semnul fiarei și cari se închinau icoanei ei. Al doilea a vărsat potirul lui în mare. Și marea s-a făcut sînge, ca sîngele unui om mort. Și a murit orice făptură vie, chiar și tot ce era în mare. Al treilea a vărsat potirul lui în rîuri și în izvoarele apelor. Și apele s-au făcut sînge. Și am auzit pe îngerul apelor zicînd: “Drept ești Tu, Doamne, care ești și care erai! Tu ești Sfînt, pentrucă ai judecat în felul acesta. Fiindcă aceștia au vărsat sîngele sfinților și al proorocilor, le-ai dat și Tu să bea sînge. Și sînt vrednici.” Și am auzit altarul zicînd: “Da, Doamne Dumnezeule, Atotputernice, adevărate și drepte sînt judecățile Tale!” Al patrulea a vărsat potirul lui peste soare. Și soarelui i s-a dat să dogorească pe oameni cu focul lui. Și oamenii au fost dogoriți de o arșiță mare, și au hulit Numele Dumnezeului care are stăpînire peste aceste urgii, și nu s-au pocăit ca să-I dea slavă. Al cincilea a vărsat potirul lui peste scaunul de domnie al fiarei. Și împărăția fiarei a fost acoperită de întunerec. Oamenii își mușcau limbile de durere. Și au hulit pe Dumnezeul cerului, din pricina durerilor lor și din pricina rănilor lor rele, și nu s-au pocăit de faptele lor.” (Apocalipsa 16:2-11)

Vărsarea celui de-al șaselea potir este destinat pentru secarea râului Eufrat, ce va permite împăraților din Răsărit să vină la Armaghedon.

“Al șaselea a vărsat potirul lui peste rîul cel mare, Eufrat. Și apa lui a secat, ca să fie pregătită calea împăraților, cari au să vină din Răsărit. Apoi am văzut ieșind din gura balaurului, și din gura fiarei, și din gura proorocului mincinos trei duhuri necurate, cari semănau cu niște broaște. Acestea sînt duhuri de draci, cari fac semne nemaipomenite, și cari se duc la împărații pămîntului întreg, ca să-i strîngă pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic. ,,Iată, Eu vin ca un hoț. Ferice de celce veghează și își păzește hainele, ca să nu umble gol și să i se vadă rușinea!“ Duhurile cele rele i-au strîns în locul care pe evreiește se cheamă Armaghedon.” (Apocalipsa 16:12-16)

La vărsarea celui de-al șaselea potir oamenii vor fi implicați într-o campanie de război catastrofică numită Armaghedon. Această campanie are loc la sfârșitul perioadei necazului cel mare. Cuvântul “Armaghedon” înseamnă “Muntele Meghido” și se referă la un loc ce este la o depărtare de 97 km de Ierusalim. Acesta este locul unde Barac a învins pe împăratul Canaanului (Judecători 4) și Ghedeon a învins pe Madianiți (Judecători 7). Acesta va fi locul ultimelor bătălii îngrozitoare ale omenirii, ce vor avea loc chiar înaintea de a doua venire a Împăratului Isus Hristos.

Armatele aliate ale antihristului se vor aduna pentru distrugerea finală a evreilor. Asamblarea acestor armate are loc, de fapt, la vărsarea celui de-al șaselea potir a mâniei lui Dumnezeu. Râul Eufrat va fi uscat, facilitând astfel asamblarea armatelor din est. Râul Eufrat – cel mai lung râu al Asiei de Vest cu o lungime de aproape 2896 km – începe în Turcia modernă și se îndreaptă spre Marea Mediterană, apoi se întoarce spre sud, curge peste 1609 de km, se contopește cu râul Tigru și apoi se varsă în Golful Persic. Multe orașe vechi, inclusiv Ur și Babilon, se află în diferite puncte de-a lungul râului.

Împărații din Est/Orientul de astăzi ce cuprind cea mai mare populație a globului pământesc și care au o capacitate militară extraordinară vor călători prin râul Eufrat spre Israel. Acest râu este primul hotar acvatic dintre Israel și Asia în partea de est. Secarea rîului Eufrat este profețită în cartea prorocului Isaia 11:15: “Domnul va seca limba mării Egiptului, Își va ridica mîna asupra Rîului în mînia Lui, îl va împărți în șapte pîraie, așa că îl vor putea trece încălțați.”

Scopul acestei coaliții va fi să distrugă o dată și pentru totdeauna poporul Israel. Satana, antichristul și profetul mincinos, cât și duhurile rele vor fi implicate în chemarea împăraților pământului la război. Mesagerii demonici vor fi împuterniciți să facă semne pentru a asigura asamblarea armatelor împăraților lumii.

Cu vărsarea celui de-al șaptelea potir mânia lui Dumnezeu “s-a isprăvit”. Se întâmplă fulgere, glasuri, tunete și un cutremur de pământ cum nu a mai fost niciodată. Alte evenimente urmează ca distrugerea Babilonului etc. Forțele anti-Dumnezeu și Israel sunt distruse. Oamenii însă nu s-au pocăit, ci au hulit pe Dumnezeu din pricina urgiilor întâmplate. Rămășița poporului Israel însă va fi salvată de Domnul Isus și va participa la nunta Mielului.