text Predici

PREDICĂ LA SF. MUCENICI NICANDRU ȘI MARCIAN

de PREOT DAVID MARIAN
Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: PREOT DAVID MARIAN

PREDICĂ LA SF. MUCENICI NICANDRU ȘI MARCIAN


 

 

Mucenicii Tăi, Doamne, Nicandru şi Marcian,  întru nevoinţele lor, cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioasele îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

 

Dreptmăritori creștini,

Întotdeauna oamenii lui Dumnezeu au fost greu de suportat de către lumea iubitoare de plăceri. Şi nici nu puteau fi altfel, atât timp cât îşi asumau părerile Sfântului Pavel ca potrivindu-li-se aievea: „Oare caut eu acum să câştig bunăvoinţa oamenilor, sau pe a lui Dumnezeu? Sau oamenilor caut eu să le plac? Dacă însă le-aş plăcea oamenilor, n-aş fi rob lui Hristos“ (Galateni 1, 10).

În evanghelia de la Ioan se tot vorbește despre o alegere pe care trebuie să o facem, o alegere după principiile călăuzitoare în viaţă. Şi cum animalele din aceeaşi familie se iubesc, trăind împreună, iar faţă de altele au altfel de relaţii, la fel şi oamenii, potrivit rânduielii iubirii care este în inima lor, se alipesc de cei asemenea lor în obiceiuri. Sfântul Chiril al Alexandriei zice că „identitatea de moravuri, imitând legea iubirii, va face pe sfânt să convieţuiască cu sfântul; vor fi la fel şi vor avea bucuria să cugete unul la altul. La fel va face şi cel lipsit de curăţie cu cel asemenea lui. Aşa făcea şi Legea lui Moise o deosebire între sfânt şi necurat şi niciodată nu le amesteca şi nu le confunda întreolaltă, după legea iubirii“.

Evanghelia ne cere ceva mai mult. Creştinii sunt datori, prin poruncă, să iubească şi pe cei necredin­cioşi, iar aceasta se arată prin vestirea Evangheliei mântuirii, cu toate că lumea va avea mereu porniri criminale împo­triva creştinilor. Mai la înce­putul activităţii Sale mesia­nice, Mântuitorul Iisus le spunea ucenici­lor că „Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăşte, pentru că Eu mărturi­sesc despre ea că lucrurile ei sunt rele“ (Ioan 7, 7). Sigur că aleşii Domnului erau abia la începutul drumului şi nu se remarcaseră încă pe urmele lui Iisus, ca să poarte şi ei povara batjocurii şi a urii lumii.

Mân­tui­to­rul îi anunţă că a venit vremea ca şi pe ei lumea să-i urască, pentru că s-au unit atât de mult în gândirea şi în duhul lor cu Hristos, că s-au des­părţit, vrând-ne­vrând, de lumea ca­re a rămas izolată de comuniunea cu Dumnezeu. Creşti­nii autentici nici nu mai găsesc plă­cere în anturajul lumii. Ei ştiu că „tovărăşiile rele strică obiceiurile bune“ (I Corinteni 15, 33), sau, cum spune proverbul românesc, că „me­rele putrede le strică pe cele bune”. De aceea nici nu mai aleargă cu ei „în aceeaşi revărsare a relelor purtări“ (I Ptru 4, 4), drept pentru care primesc să fie defăimaţi, stârnind totodată şi mirare din partea lumii raţionale care nu poate înţelege ce aşteaptă creştinii să primească de la Dumnezeu, în schimbul batjocurilor din partea ei şi a renunţărilor de neînţeles de la ofertele veacului.

Marele merit al creştinilor este acela că ei ştiu întotdeauna că nu se pot împlini în viaţa lor două voinţe ce sunt contrare una alteia: voinţa lui Hristos şi cea a lumii, care are ca născătoare pe diavolul. Că nu pot sluji la doi domni, sau că, dacă ar încerca să placă oamenilor, n-ar mai putea împlini voia Domnului. Acest lucru au făcut și Sfinții Mucenici Nicandru și Marcian de la Durostorum, a căror pomenire o săvârșim astăzi.

Frați creștini,

Sub numele de Durostorum (Dorostolon) este cunoscută o importantă aşezare romană semnalată de scriitorii şi geografii antici, precum şi de itinerarele vremii. Numele antic al oraşului, cu rezonanţă celtică, ce s-ar putea traduce prin „fortăreaţa”, „fortăreaţa de pe colina abruptă”, presupune existenţa unei aşezări getice fortificate, anterioare venirii romanilor. Deşi au apărut o serie de evidenţe care aparţin culturii traco-getice, aşezarea respectivă nu a fost încă descoperită. Dacă ea se găsea pe o „colină”, aşa cum îi spune numele, aceasta s-ar fi putut afla undeva în zona actualului oraş Silistra Cea mai timpurie informaţie scrisă despre Durostorum o datorăm lui Claudiu Ptolemeu. În opera sa “Geografia” (Geographia, III, 10, 5) acesta se referă la aşezarea Dourostoron.

Cetatea Durostorum s-a dezvoltat treptat devenind un centrul militar-administrativ situat pe malul Dunării. Alături de celelalte, acesta trebuia să apere teritoriile Dunării Inferioare împotriva incursiunilor nesfârşite ale barbarilor din nord. În acest scop, după victoria asupra dacilor din anul 106 după Hr., aici, din ordinul împăratului Traian (97-117) a fost instalată una dintre unităţile militare ale Imperiului Roman – Legiunea ХІ Claudia.

La instalarea legiunii (care număra în jur de 5 000 militari) s-a început imediat ridicarea unei tabere permanente bine fortificate, iar lângă tabăra legiunii a început formarea canabae-lor şi vicusului, în care sunt cazaţi veteranii. Dintr-o inscripţie romană de pe timpurile împăratului Antoninus Pius (138-161), descoperită la Silistra, aflăm că cetăţenii legiunii ХІ Claudia  au înălţat un templu zeului suprem Jupiter.

Sfinţii Nicandru şi Marcian, pe care îi pomenim astăzi, erau ostaşi în armata romană de la Dunăre şi făceau serviciul militar în cetatea amintită. În urma biruinţei împotriva perşilor, împăratul Maximian Galeriu a îndepărtat din armată pe ostaşii creştini, în anul 298, arestându-i şi persecutându-i până la moarte. El îi socotea vinovaţi – prin credinţa şi blândeţea lor – de slăbirea şi decăderea tot mai mare a Imperiului Roman.

Pentru că Sfinţii Nicandru şi Marcian au mărturisit, împreună cu alţi trei ostaşi: Pasicrate, Valention, Isihie şi cu veteranul Iuliu, că sunt creştini, au fost aruncaţi în închisoare din porunca împăratului. După aceea, au fost din nou cercetaţi, îndemnaţi şi apoi siliţi sa tăgăduiască pe Hristos. Dar ei, nevoind să se lepede de Mântuitorul sufletelor noastre, au fost strujiţi cu unghii de fier pe tot trupul, înţepaţi cu suliţa, pârjoliţi în foc, aruncaţi pe cărbuni aprinşi şi bătuţi cu toiege. După toate aceste chinuri li s-a turnat saramură peste rănile deschise şi apoi au fost târâţi prin cioburi ascuţite, încât li s-au zdrobit gurile şi obrajii de pietre. Ei însă au rămas statornici în credinţa Domnului nostru Iisus Hristos, iar împăratul Maximian Galeriu, văzând că nu-i poate convinge să se întoarcă la cinstirea zeilor celor neînsufleţiţi ai păgânilor, a poruncit să li se taie capetele.

Atât de mult întăreşte harul lui Dumnezeu pe aleşii Săi, încât nici o suferinţă pământească nu-i poate abate de la slăvirea Mântuitorului nostru, Care este „Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan 14, 6).

 

Iubiți credincioși,

Așadar,  prin rugăciunea de astăzi trăim momente deosebite, de mare bucurie duhovnicească, de întâlnire cu sfinţii lui Dumnezeu, dar şi de comuniune cu sfinții care au trăit şi mărturisit dreapta credință în vremuri grele, de persecuție împotriva creştinilor.

Cu acest prilej, subliniem faptul că există o legătură duhovnicească profundă între iubirea jertfelnică a lui Hristos pentru umanitate şi iubirea jertfelnică a Sfinților Martiri sau Mucenici pentru Hristos, legătură mărturisită şi prețuită în cultul Bisericii, în viața şi evlavia creştinilor.

Martirul sau mucenicul creştin este un mărturisitor al credinţei sale în Iisus Hristos, până la moarte jertfelnică, dăruindu-şi viaţa pentru credinţa sa. Mântuitorul Iisus Hristos a vorbit despre prigoanele sau persecuțiile şi chiar despre mucenicia sau martirajul pe care le vor îndura ucenicii Săi şi cei ce vor crede în El Matei 5, 11-12; 10, 16-38; Marcu 13, 12; Luca 21, 16; Ioan 15, 18-22; 16, 1-4)Primul martir sau mucenic creştin a fost Arhidiaconul Ştefan, ucis cu pietre de iudei pentru credinţa sa în Iisus Hristos (Fapte 6, 8 până la 7, 60).

Persecuţiile împotriva creștinilor au crescut apoi în amploare şi duritate până în vremea Sfântului Împărat Constantin cel Mare, care, în anul 313, a semnat decretul de libertate religioasă sau Edictul de la Mediolan (Milano), prin care s-a pus capăt persecuțiilor împotriva creştinilor, iar apoi el a sprijinit foarte mult Biserica. De fapt, Sfântul Constantin cel Mare a fost primul împărat roman care a devenit creştin. El şi mama sa, Sfânta Elena, sunt „egali în cinstire cu Apostolii”, ca şi Sfântul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, considerat şi el Apostol (unul dintre cei Șaptezeci (şi doi) de Apostoli).

În decursul istoriei Bisericii, în diferite timpuri şi locuri, creştinii au mai fost persecutaţi fie de către adepți ai altor religii, fie de ideologii şi regimuri politice ostile Bisericii, ca de pildă regimul comunist-ateu, încât numărul martirilor creștini a crescut mereu în istorie până în zilele noastre, când mulţi creștini sunt ucişi mai ales în Orientul Mijlociu, Africa şi Asia.

Intărindune cu iubirea lui Dumnezeu să urmăm și noi calea jertfelnică a sfinților, zicând : ,,O, Preasfântă, de viaţă făcătoare nedespărţită şi a toate făcătoare Treime: Părinte şi Fiule şi Duhule Sfinte, Unule, Adevăratul Dumnezeu şi Făcătorul nostru, primeşte această de acum mulţumire a noastră; trimite-ne nouă darul şi puterea din înălţimea Sfântului Tău locaş, ca, toate poftele trupeşti călcându-le, să vieţuim întru toată buna cinstire şi curăţie până la sfârşitul vieţii noastre, pururea lăudând preasfânt numele Tău”. Amin!

 

PREOT DAVID MARIAN, PAROHIA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI, MAMAIA NORD

Cele mai recente resurse creștine scrise

Începeți Anul Nou cu încredere și speranță în Dumnezeu Editorial
În timp ce ne apropiem de începutul unui nou an, să ne aducem aminte de promisiunile lui Dumnezeu care ne însoțesc în fiecare pas al călătoriei noastre. Anul Nou este adesea privit ca un moment de ref...
de Elena Tautan 09 aprilie 2024 Citeste mai mult >>
Nașterea Mântuitorului - Făgăduința împlinită a lui Dumnezeu Editorial
În această perioadă de sărbătoare, inimile noastre se întorc către minunea care a adus lumina și speranța în întuneric - nașterea lui Isus Hristos, Mântuitorul lumii. Suntem chemați să reflectăm asupr...
de Elena Tautan 09 aprilie 2024 Citeste mai mult >>
Resursa multipla TEST2 Acorduri
de Resurse pentru Creștini 15 februarie 2024
Resursa Test 2 Acorduri
de Resurse pentru Creștini 15 februarie 2024
Doctrina Bisericii Adventiste - Dumnezeu Duhul Sfant Adventist
Doctrina Bisericii Adventiste - Dumnezeu Duhul Sfant Dumnezeu Duhul cel veşnic a fost activ împreună cu Tatăl şi cu Fiul în lucrarea de creare a lumii, de întrupare şi de răscumpărare. El i-a ins...
de Resurse pentru Crestini 12 februarie 2024 Citeste mai mult >>
Test pacea lui Dumnezeu Pacea lui Dumnezeu
Test de continut articol aici
de Resurse pentru Crestini 02 februarie 2024
Test 2 Cugetari
Aceasta este o resursa de test
de Negoiescu Samuel 26 decembrie 2023
Asociatia ,,Speranta pentru Romania'' lanseaza eSperanta.ro - magazin caritabil de cadouri personalizate Editorial
Dragilor, suntem bucurosi sa va anuntam lansarea magazinului online caritabil eSperanta (www.esperanta.ro).eSperanta.ro este un proiect al asociatiei ,,Misiunea Speranta pentru Romania'', un pas inova...
de Negoiescu Samuel 26 decembrie 2023 Citeste mai mult >>
Zi de curățenie Poezii
1105. ZI DE CURĂȚENIESă scriu un gând eu m-am opritCăci mă cam tem, m-am rătăcitȘi iată, am staționatȘi un pic mai dur, analizat.Mă tem că nu mă recunoscDeși credeam că mă cunosc,O curățenie am pornit...
de Emilia Dinescu 07 august 2023 Citeste mai mult >>
Gânduri Poezii
1104. GÂNDURIDe multe ori ne temem să spunem ce gândim,Nu vrem pe al nostru seamăn, nu vrem să îl rănim,Dar nu ne oprim o clipă ca să analizămPoate-n tăcerea noastră mai rău îl atacăm,Mai rău îi facem...
de Emilia Dinescu 07 august 2023 Citeste mai mult >>
Vezi toate resursele creștine scrise