Sfânta Treime

„Harul Domnului Isus Hristos, și dragostea lui Dumnezeu, și împărtășirea Sfântului Duh, să fie cu voi cu toți! Amin.” (2Corinteni 13:14)

Adunând cunoaşterea noastră despre Dumnezeu trebuie să spunem că Acesta este un plural. Trei persoane într-o şi de-o Fiinţă; Tatăl, Fiul şi Duhul Sfint. Adevărul cu privire la Trinitate este revelat progresiv. Cuvântul trinitate nu se găseşte în revelaţia Biblică. Primul care a folosit cuvântul trinitate a fost cărturarul creştin Tertulian în secolul al doilea. Ceea ce l-a motivat să facă lucrul acesta a fost în primul rând modul cum se descoperă Dumnezeu în Scriptură. În Vechiul Testament tri-unitatea divină este sugerată în anumite pasaje, în timp ce în Noul Testament este afirmată, fără să fie explicată. Însumând tot ce se spune despre divinitate în Scriptură, adevărul despre Trinitatea lui Dumnezeu nu poate fi negat sau ignorat; Dumnezeu ni se prezintă ca o Fiinţă tri-unitară. Să dezvoltăm puţin.

Vechiul Testament scoate în evidenţă în primul rând unicitatea lui Dumnezeu. În celebra strigare “Şema Israel” din Deuteronom 6:4 se spune: “Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn.” Cu toate acestea întâlnim în Vechiul Testament pasaje, deşi nu foarte numeroase, care ne încurajează să credem că în cadrul divinităţii există mai multe persone. Iată câteva exemple: Prima afirmaţie a Bibliei sună aşa: “La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul” (Genesa 1:1) În textele iniţiale Dumnezeu este Elohim, un substantiv la plural. Mai mult, în descrierea actului creaţiei se spune la un moment dat că: “…Dumnezeu (Elohim) a zis: “Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; …”(Genesa 1:26) Pluralul din acest text poate fi o sugestie cu privire la pluralitatea de persoane în divinitate. Deasemeni, există o seamă de pasaje în Vechiul Testament în care apare expresia “Îngerul Domnului.” Îngerul, cu majuscule, uneori este prezentat ca fiind Dumnezeu şi în acelaşi timp distinct de El. (Exemple: Genesa 16:7-13, Maleahi 3:1) Unul din pasajele Vetero-testamentale cele mai cunoscute în sprijinirea ideii de pluralitate în cadrul divinităţii este primul verset din Psalmul 110, unde se afirmă următoarele: “Domnul a zis Domnului meu: “Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale.” În concluzie, fără a se exprima în mod direct, Vechiul Testament sugerează în anumite pasaje existenţa Trinităţii.

Noul Testament continuă ideea din Vechiul că, nu există decât un singur Dumnezeu. (1Corinteni 8:4-6, Efeseni 4:3-6) Dar în acelaşi timp, ne prezintă un om cu numele Isus precum şi Duhul Sfânt, susţinând că şi unul şi altul sunt Dumnezeu. Aşadar, în Scripturile Nou-testamentale Tatăl este prezentat ca şi Dumnezeu (1Petru 1:2), Fiul deasemenea (Ioan 1:1), şi deasemeni Duhul Sfânt (Faptele Apostolilor 5:3-4) Toţi trei fiind una (Matei 28:19) şi în acelaşi timp distincţi, posedând în egală măsură atribute divine.

De-a lungul timpului s-au ridicat o multime de voci în încercarea de a defini şi explica Trinitatea. O definiţie bună spune aşa “Există un singur Dumnezeu adevărat, dar în unitatea Dumnezeirii există trei Persoane co-eterne şi co-egale, aceleaşi în substanţă, dar distincte ca subzistenţă.” (B. B. Warfield) Alţii au căutat tot felul de analogii ca explicaţie. Apa, cu cele trei stări ale sale (lichid, solid si gazos), poate oferi o oarecare imagine în încercarea de a înțelege pricipiul “trei în unu.” Dumnezeu, şi în mod deosebit Trinitatea Lui, este un mister. Nu putem decât să acceptăm prin credinţă ca fiind adevărat tot ce ne spune Dumnezeu despre Sine în Biblie, chiar dacă uneori puterea noastră de a înţelege este depăşită. Dumnezeu nu caută să explice Triunitatea Sa, ci doar o afirmă răspicat, iar noi nu o putem decât accepta, chiar dacă nu putem înţelege pe deplin misterul Trinităţii. Dealtfel, primul mare hotar de demarcaţie între credinţa adevărată şi cea falsă este tocmai concepţia despre divinitatea celor trei Persoane din cadrul Sfintei Treimi.

Pe baza a ceea ce am afirmat despre Dumnezeu Tatăl şi ceea ce întâlnim spunându-se în Scriptură despre Isus Hristos şi Duhul Sfânt, putem spune următoarele: 1. Dumnezeu este unul singur. / 2. Dumnezeu este o pluralitate de trei Persoane, care sunt în egală măsură Dumnezeu, distincte şi în acelaşi timp unite indisolubil. / 3. Triunitatea este eternă. Persoanele care alcătuiesc Triunitatea există dintotdeauna, nici una nefiind înaintea celeilalte. Dumnezeul tri-unitar este şi va fi ceea ce a fost dintotdeauna. / 4. Dumnezeu este perfect. / 5. Dumnezeu este o taină. O taină care n-i se descoperă progresiv şi parţial. O taină ce trebuie acceptată aşa cum n-i se revelează, fără a adăuga sau a scădea nimic. / 6. Dumnezeu este sursa a tot ce există. Dumnezeu a creat şi controlează toate lucrurile în detaliu. / 7. Dumnezeu lucrează pentru binele omului. În vechime Dumnezeu este deasupra noastră, prin Hristos Dumnezeu este în mijlocul nostru, acum divinitatea prin Duhul Sfânt a devenit “Dumnezeu în noi”.