Seară de colinde, sau seară de închinare?

Spectacol sau închinare?

Seară de colinde, sau laudă în cinstea Celui ce și-a dat viața pentru noi?

Isaia 1:13-14 „Nu mai aduceți daruri de mâncare nefolositoare, căci Mi-e scârbă de tămâie! Nu vreau luni noi, și adunări de sărbătoare, nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea!

Urăsc lunile voastre cele noi și praznicele voastre; Mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi.”

Să mărturisească sincer, cei ce se adună la Biserică doar în zile de sărbătoare(Paști și Crăciun); celelalte zile nu sunt rânduite de Domnul pentru închinare?

Nu sunt toate zilele ale Domnului?

Este un obicei, luat de nu știu unde, ca tinerii în mod special(dar nu fără voia conducătorilor de Biserică), să ţină doar anumite zile de sărbătoare și cu „zarvă” mare să facă programe.

Se va găsi cineva ca David, să ia „Efodul”, și să întrebe pe Domnul dacă și cum să țină sărbătorile?

Dorește cineva să lucreze spre lauda și glorificarea Mielului jertfit, sau dorește să stârnească firea…?

Dumnezeu din cer să dea înțelepciune și lumină celor ce conduc poporul Domnului.

Galateni 4:4-5-6 „Dar când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, ca să răscumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca să căpătăm înfierea.

Și pentru că suntem fii, Dumnezeu ne-a trimis în inimă Duhul Fiului Său, care strigă: „Ava”, adică: „Tată!”

Este de neconceput și dincolo de orice rațiune omenească să poată cineva să spună, cum s-ar fi desfășurat lucrurile dacă Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, nu ar fi venit pe pământul în care, păcatul roade de la începuturi, adânc în carne, ca și cangrena.

Ce s-ar fi întâmplat cu lumea aceasta dacă Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu nu ar fi luat hotărârea de a se „îmbrăca” într-un trup omenesc pentru a-Și da viața pentru noi păcătoșii?

Nu avem de unde să aflăm și pot să spun că mă bucur de faptul că nu voi afla nici odată lucrul acesta, pentru că ar fi o grozăvie!

Cert este că, fără Isus, Mântuitorul, lumea, robită, încătușată de Satan, ar fi fost demult nimicită.

Dar în bunătatea și mila Lui pentru om, creatura mâinilor Sale, Domnul Dumnezeu a găsit cu cale să trimită pe Fiul Său, ca să răscumpere tot ce era pierdut în „marea” de păcate.

Foarte important este de știut faptul că, Dumnezeu Tatăl nu L-a trimis pur și simplu, sau la întâmplare pe Fiul, ca să mântuiască omul din păcat și din moarte! Și „ai Săi”, nu s-au trezit pur și simplu cu Împăratul printre ei.

Tatăl din cer L-a vestit pe Fiul încă de la începutul creației, odată cu căderea omului în păcat.

Geneza 3:15; ... Numeri 24; …Isaia 9:6; 42:1; și altele.

Moise anticipează și spune poporului în Cartea Deuteronom 18:15 „Domnul, Dumnezeul tău, îți va ridica din mijlocul tău, dintre frații tăi, un proroc ca mine; să ascultați de El!”

El, Isus este Singurul care merită ascultare, închinare, laudă și glorificare, pentru că în nimeni altul nu este mîntuire.

Isus, Împăratul veșniciilor, născut din fecioara Maria, Om și Dumnezeu, este „Darul” neprețuit pe care Dumnezeu Tatăl ni-la oferit fiecăruia care crede. El este bogăția și averea cea mai mare pe care o avem acum și în veșnicii. Zilele libere de Crăciun, cârnații, sarmalele și toate celelalte se termină, se epuizează, dar Isus Pâinea vieții rămâne, zi de zi, ceas de ceas.

Pe El trebuie să-L ascultăm, sau de El trebuie să ascultăm, Pe El trebuie să-L iubim din toată inima și Lui și numai Lui trebuie să ne închinăm.

Domnul Dumnezeu nu ne-a trimis un „moș” cu daruri și urări de fericire și sănătate, ci dimpotrivă, ne-a trimis pe Însuși „Darul” special pe care, dacă Îl pui în inimă, te umple de sănătate, de fericire și belșug în toate.

Dar la „împlinirea vremii” (versetul 4), Fiul a intrat în lume, într-un mod discret, fără onoruri și fără alai în mijlocul unui popor plin de ură și idolatrie, fără lumină în jurul Său, pentru că El însuși era Lumina.

Împăratul veșniciilor a coborât din cer în mijlocul „întunericului”, pe calea luminii și noi, urmașii Lui trebuie să întreținem Lumina cu credință și slujire curată.

Domnul Isus este Sărbătoarea noastră și El vrea să intre în Lăcașul Său ca să ne colinde: „V-am purtat, și tot vreau să vă mai port, să vă sprijin și să vă mântuiesc.

Eu suferințele voastre le-am purtat, și durerile voastre le-am luat asupra Mea…” Isaia 46:4; 53:4.

…………………………………………………………………

Domnul să binecuvânteze poporul Său cu înțelepciune și tot ce este în lume, să rămână afară. Amin!