Naționalismul și rasismul, marote drăcești.

„Căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu, prin credința în Hristos Isus... Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiincă toți suntem una în Hristos Isus”. (Galateni 3:26-28)

Potrivit Wikipedia, la ora actuală în lume există 195 de state suverane și independente –193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite plus Vatican și Palestina care sunt observatori permanenți la Națiunile Unite. În cadrul statelor suverane și independente există pretutindeni sute de etnii și zeci de teritorii cu diferite grade de autonomie. Unele se bucură de recunoaștere, altele nu.

De-a lungul istoriei națiunile lumii, având diferite forme de organizare, s-au luptat între ele în războaie pustiitoare. Adesea conflictele dintre popoare au fost generate de naționalism și rasism.

La 9 noiembrie este și Ziua Internațională de luptă împotriva rasismului și antisemitismului – Ziua marchează începutul simbolic al Holocaustului. La 9 noiembrie 1938 s-au luat primele măsuri fizice împotriva evreilor pe tot cuprinsul Germaniei, ziua intrând în istorie sub denumirea de "Kristallnacht'' ("Noaptea de cristal")

Îndrăznesc să afirm că atât naționalismul care întreține ura între oameni, cât și rasismul care conduce la războaie nimicitoare, sunt marote drăcești.

Rasele nu există. Toți ne aflăm originea în Adam și Eva, proto-prătinții noștri.

În comentariul la Geneza 1 McGee spune: „Această creatură (Adam) reprezintă un interes pentru noi pentru că el este stră-, stră-, stră-, bunicul tău și al meu. Aceasta înseamnă că, pe undeva, noi suntem verișori; poate nu unii foarte apropiați dar înseamnă că umanitatea este o mare familie”.

DEZBINAREA O FORMĂ DE JUDECATĂ: Națiunile au apărut, cel mai probabil, odată cu încurcarea limbilor la Turnul Babel. Biblia spune că după potop tot pământul avea o singură limbă și aceleași cuvinte. Și ce fac aceștia? În loc să se răspândească pe toată fața pământului, așa cum cerea Dumnezeu la momentul creaței, se adună într-un singur loc și pun bazele unui megalopolis. Acolo, la Babel, Domnul le-a încurcat limbile ca să nu-și mai înțeleagă vorba unii altora, și astfel i-a împrăștiat pe toată fața pământului. De atunci au apărut întâi triburile și mai apoi, pe măsură ce a crecut numărul oamenilor, națiunile. Limba este elementul distinct principal și definitoriu al unei națiuni.

DEZBINAREA O STARE A INIMII: Cred că ignoranța este una din cauzele spiritului fals de superioritate întâlnit la unii oameni, ignoranță care este tratată atunci când accepți Cuvântul lui Dumnezeu. Prin intermediul Scripturii înțelegem că naționalismul și rasismul sunt o problemă de inimă. Neîncrederea și ura țin de natura coruptă a inimii.

De pildă, vor fi unii care se nasc cu o înclinație spre extremism. Un astfel de om dacă se naște în România, probabil va fi un naționalist român. Aceiași persoană dacă s-ar naște în Ucraina ar fi naționalist ucrainian. Așa că înclinația spre un sentiment de conservare, superioritate, neîncredere, ură și agresivitate ține mai întâi de genetică și de natură păcătoasă a omului.

Dacă un om cu astfel de înclinații este crescut și educat într-un mediu rasial și i se oferă contextul, războiul poate începe.

DEZBINAREA O LUCRARE SATANICĂ: Cred însă că naționalismul și rasismul sunt în primul rând lucruri satanice. Din zorii istoriei, cel rău se folosește de diferențele dintre oameni pentru a-i învrăjbi între ei.

De ce numesc rasismul și naționalismul marote drăcești? Marota este, era, un sceptru de bufon cu un cap caraghios în vârf, împodobit cu tot felul de zorzoane, pe care bufonul îl folosea după plac în timpul exchibițiilor sale prostești. Tot așa cum un bufon folosește marota sa pentru a amăgi, cel care de la început a fost ucigaș și este numit tatăl minciunii, se folosește de diferențele dintre noi pentru a ne învrăjbi și ucide unii pe alții. (Ioan 8:44)

Veți fi de acord cu mine că, este bine să iubești locurile în care te-a așezat Dumnezeu, este normal să ți la comunitatea din care faci parte. Este însă rău să fi mândru. Este rău să lăcomești la bunurile cu care i-a inzestrat Creatorul pe alții. Este anormal să disprețuiești și să urăști. Este rău să întreții o istorie de conflicte violente.

În Biblie stă scris că Unul singur Dumnezeu ne-a dat suflare , iar noi toți suntem frați (Maleahi 2:15, Matei 23:8)

În mod normal diferențele dintre noi ar trebui nu să ne învrăjbească, ci să ne unească; să ne unească în a celebra un Dumnezeu înțelept care are capacitatea de a ne crea atât de diferiți și unici pe fiecare.

Mai mult, pentru că toți suntem ai Lui, Domnul Isus ne apropie pe toți de Dumnezeu, și pe unii de alții, prin același unic mod, Jertfa Lui împăciuitoare. În Hristos zidurile date de conflictele trecute și diferențele dintre noi sunt dărâmate.

Scriptura spune: „Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară erați despărțiți, ați fost apropiați prin sângele lui Hristos. Căci El este pacea noastră, care din doi a făcut unul, și a surpat zidul de la mijloc care-i despărțea, și, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmășia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuși un singur om nou, făcând astfel pace; și a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu, prin care a nimicit vrăjmășia.” (Efeseni 2:13-16)