Muzica în Biserică

MUZICA ÎN BISERICĂ

„Frumos este să lăudăm pe Domnul și să mărim Numele Tău, Preaînalte, să vestim dimineața bunătatea Ta, și noaptea, credincioșia Ta, cu instrumentul cu zece corzi și cu alăuta, în sunetele harpei. Căci Tu mă înveselești cu lucrările Tale, Doamne, și eu cânt de veselie, când văd lucrarea mâinilor Tale”. (Psalmul 92:1-4)

Muzica în poporul Domnului, imnurile cântate în biserică, din totdeauna au jucat un rol foarte important(... ) Astăzi, cel puțin în bisericile evanghelice, închinarea prin muzică are un rol central. Muzica bisericească trebuie însă să respecte câteva criterii biblice:

1. Să-L aibă ca și destinatar pe Dumnezeu.

-„Maria răspundea copiilor lui Israel: "Cântați Domnului, căci Și-a arătat slava: a năpustit în mare pe cal și pe călareț." (Exod 15:21)

-„Cântați Domnului, binecuvântați Numele Lui, vestiți din zi în zi mântuirea Lui!” (Ps. 96:2)

-„Vorbiți între voi cu psalmi, cu cântări de laudă și cu cântări duhovnicești, și cântați și aduceți din toată inima laudă Domnului”. (Efeseni 5:19)

Muzica lumească are caracteristica aceasta că Îl lasă pe Hristos deoparte, prețuind mai mult creația decât pe Creator. În centrul cântării creștine însă nu este omul cu sentimentele lui, ci Dumnezeu cu faptele Sale mărețe. Cel care deschide gura în cântare nu trebuie să se arate pe sine, ci, după pilda lui Ioan Botezătorul, să-L crească pe Domnul Isus în auzul tuturor.

Un exemplu de cântare care Îl are în centru pe Dumnezeu este cântarea celor mari din cer la adresa Mielului din Apocalipsa 4:9-10.

2. Să fie în armonie cu învățătura Scripturii.

Coloseni 3:16 „Cuvântul lui Hristos să locuiască din belșug în voi în toată înțelepciunea. Învățați-vă și sfătuiți-vă unii pe alții cu psalmi, cu cântări de laudă și cu cântări duhovnicești, cântând lui Dumnezeu cu mulțumire în inima voastră”.

Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să locuiască din belșug în textul imnului creștin. Mai mult, Cuvântul lui Hristos trebuie să inspire cântarea, doar atunci fiind duhovnicească. Cântarea creștină este creștină atunci când în mesajul ei transmite adevărul doctrinar. Cântarea creștină este o predicare pe note.

Un exemplu de cântare inspirată de Cuvântul lui Dumnezeu este imnul înălțat de Fecioara Maria după Buna Vestire: Luca 1:46-55.

Muzica trebuie să-L onoreze pe Dumnezeu. Ca lucrul acesta să se întâmple imnurile trebuie să aibă la bază inspirație divină.

3. Cântarea trebuie să aducă zidire bisericii.

1Cor. 14:26 „Ce este de făcut atunci, fraților? Când vă adunați laolaltă, dacă unul din voi are o cântare, altul, o învățătură, altul, o descoperire, altul, o vorbă în altă limbă, altul, o tălmăcire, toate să se facă spre zidirea sufletească. ”

Pentru ce predic? Pentru ce mă rog? Pentru ce cânt? ...

Muzica creștină, bisericească, poate aduce mari beneficii sufletului însetat după Dumnezeu. În același timp, nimic nu dezbină astăzi bisericile locale ca și muzica.

Atunci când propun o cântare trebuie să mă gândesc în primul rând, nu la faptul că vreau sau pot, nu la faptul că îmi place, ci, să mă gândesc mai întâi dacă contribuția mea zidește comunitatea. Mă întreb: sunt o persoană înzestrată într-ale muzicii? Imnul pe care-l propun, prin cuvintele și notele sale, zidește sau dărâmă pe cei prezenți? Tonul și volumul îi ajută pe ceilalți să se unească cu mine în cântare? ... Se aplică aici principiul enunțat de apostolul Pavel cu privire la mâncare: „... Ci mai bine judecați să nu faceți nimic care să fie pentru fratele vostru o pricină de poticnire sau un prilej de păcătuire... Așadar, să urmărim lucrurile care duc la pacea și zidirea noastră.” (Rom. 14:13,19)

Un exemplu de cântare în unitate care zidește și bucură ni-l oferă evreii la Sfințirea zidurilor Ierusalimului: Neemia 12:27-43.

4. Cântarea creștină trebuie să vină dintr-o inimă curată.

Biblia spune: „Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută.” (Proverbe 15:8)

Muzica este poruncită de Domnul, o întîlnim în toată istoria poporului lui Dumnezeu, Îl onorează pe Domnul cum nu o fac alte lucruri, sensibilizează inimile noastre într-un mod aparte. Insă, pentru ca muzica să fie plăcută trebuie mai întâi să-I placă lui Dumnezeu care este și cel mai important ascultător al imnurilor noastre. Iar pentru ca să-I placă Domnului trebuie:

-UNU: să vină din partea poporului lui Dumnezeu și nu din altă parte, căci Domnul întreabă: „Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Seba, de trestia mirositoare dintr-o țară depărtată?” (Ieremia 6:20) Cântarea trebuie să vină din partea acelora care sunt ai Domnului, sfințiți de El.

-DOI: aceștia să o cânte cu o inimă curată. „Când Îmi aduceți arderi de tot și daruri de mâncare, n-am nici o plăcere de ele; și vițeii îngrășați pe care-i aduceți ca jertfe de mulțumire, nici nu Mă uit la ei. Depărtează de Mine vuietul cântecelor tale; nu pot asculta sunetul lăutelor tale! Ci dreptatea să curgă ca o apă curgătoare, și neprihănirea, ca un pârâu care nu seacă niciodată!” (Amos 5:22-24)

„Închinaţi-vă înaintea Domnului îmbrăcaţi cu* podoabe sfinte, tremuraţi înaintea Lui, toţi locuitorii pământului!” (Ps. 96:9)

ÎNCHEIERE

Astăzi, muzica este parte din orice serviciu religios. Cântarea, ca și sarea în bucate, dă gust bun întâlnirilor noastre. Imnurile creștine au darul de a ne desprinde de cele lumești și a ne înălța spre cele cerești într-un mod aparte. Inimile noastre se deschid mai ușor înaintea lui Dumnezeu prin notele unei cântări inspirate. A deschide gura înaintea Celui Prea Înalt este un imens privilegiu. Domnul Dumnezeu este onorat într-un mod aparte prin limbajul muzicii.

Dar pentru a se întâmpla lucrurile acestea cântarea noastră trebuie să îndeplinească câteva criterii fundamentale: Să-L aibă pe Dumnezeu în centru, să fie după Scriptură, să aducă zidire, să vină dintr-o inimă curată.