Îmbrăcați-vă în Cristos!

Îmbrăcați-vă în Cristos!

Romani 13:10-14

„Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.

Și aceasta cu atât mai mult, cu cât știți în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul să vă treziți în sfârșit din somn, căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut.

Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne dezbrăcăm dar de faptele întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii.

Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri și în beții; nu în curvii și fapte de rușine; nu în certuri și în pizmă,

ci îmbrăcați-vă în Domnul Isus Cristos și nu purtați grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziți poftele.”

În vremurile acestea din urmă, când lumea se clatină, ne confruntăm și noi cu multe griji și îngrijorări: ne frământăm pentru viitorul care ne stă înainte, ne preocupă munca, familia, sănătatea... Dar când ne punem nădejdea și încrederea în Dumnezeu, pacea Lui ne umple de speranță și parcă le trecem pe toate mai ușor. Nu înseamnă că problemele dispar, ci mai degrabă învățăm, trecând prin ele, să depindem de Dumnezeul care nu lipsește niciodată în nevoi.

Dumnezeu are un scop pentru fiecare dintre noi, de aceea uneori îngăduie să ne frământăm. S-ar putea să te confrunți cu schimbări în planurile tale, cu provocări sau incertitudini care îți pot clătina pacea, dar dacă ai încredere în Dumnezeu, El te va călăuzi la fiecare pas.

Așadar prieten drag, încredințează-ți grijile în mâna Domnului și permite păcii Lui să-ți umple inima, indiferent de circumstanțele în care te găsești.

Domnul este aproape!

Apostolul Pavel împreună cu apostolii au fost foarte mult preocupați de revenirea Domnului Isus Cristos și au așteptat cu dor promisiunea Mântuitorului, care le-a spus că vine foarte curând. De fapt acesta este un subiect important în Scriptură, aducând în sufletele credincioșilor, bucurie în speranța întâlnirii cu Domnul Isus.

Fără așteptarea revenirii Domnului Isus şi fără speranţa pe care o oferă promisiunea Lui, credinţa noastră, este practic lipsită de sens. Ce rost ar avea mântuirea noastră prin credinţă, dacă Isus nu ar reveni ca să-Și împlinească făgăduința?

În Evanghelia după Ioan 14:3 Isus Însuși spune: „…Și după ce Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine, ca, acolo unde sunt Eu, să fiți și voi.”

În așteptarea întâlnirii cu Mirele, este foarte importantă umblarea în credință şi modul în care omul spălat în sângele jertfei lui Isus, este îmbrăcat. Nu întâmplător Duhul Domnului cere expres, credincioșilor să se îmbrace cu „hainele luminii” versetul 14 „…îmbrăcați-vă în Domnul Isus Cristos și nu purtați grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziți poftele”.

Scriptura nu vorbește despre vestimentația care acoperă trupul, ci vorbește despre „îmbrăcarea” în Cristos Isus, a omului dinăuntru, care însemnă: îmbrăcat cu îndurare, cu dragoste, bunătate, cu adevărul și cu iertarea. Aceasta înseamnă să purtăm „hainele” pe care le-a purtat Cristos.

Peste toate acestea, un credincios poate și trebuie să ia echipamentul de luptă pentru a putea învinge orice provocare a celui rău. Efeseni 6:13-17. „De aceea, luați toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteți împotrivi în ziua cea rea, și să rămâneți în picioare, după ce veți fi biruit totul.

Stați gata dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcați cu platoșa neprihănirii, având picioarele încălțate cu râvna Evangheliei păcii.

Pe deasupra tuturor acestora, luați scutul credinței, cu care veți putea stinge toate săgețile arzătoare ale celui rău.

Luați si coiful mântuirii, și sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.”

Când Domnul Dumnezeu l-a făcut pe om modelându-l din țărâna pământului, l-a binecuvântat cu hrană din belșug, cu pace, cu fericire și ca să nu fie gol, l-a îmbrăcat în Lumina și în slava Sa. Astfel, omul în plinătatea lui, bărbat și femeie, trăiau liniștiți (la lumina zilei) în Grădina Edenului în prezența lui Dumnezeu.

Dar într-o zi, au primit vizita unui „intrus”, care le-a spus că „îmbrăcămintea” nu le vine bine; că ar trebui să îmbrace și altceva, arătându-le „vitrina” lumii din care să-și aleagă singuri după dorință „hainele”.

Le-a mai spus că hrana nu le este „variată” și ar trebui să mai adauge și altceva în „meniul” lor, arătându-le pe „masă” multe „fapte ale rușinii”.

Prin șiretlicuri și cuvinte ademenitoare, satan (intrusul), a reușit să-i convingă să se dezbrace de slava lui Dumnezeu și de Lumina Sa și să se îmbrace cu hainele oferite de el, adică să rămână goi și descoperiți. De fapt, satan nu are nimic de oferit în afară de niște „zdrențe” pe dinafară și fără Dumnezeu pe dinăuntru. El știe să te golească pe dinafară și pe dinăuntru de tot ce este frumos.

Eva și Adam au ascultat, au mâncat din pomul despre care Domnul Dumnezeu le spusese să nu mănânce, s-au dezbrăcat de slava lui Dumnezeu, dar au rămas goi, pentru că satan nu are nimic de oferit…

De la Adam încoace, același „intrus” caută să intre în „grădina” vieții credincioșilor și prin aceleași vicleșuguri încearcă să-i „dezbrace” de tot ce este frumos și dumnezeiesc în ei, oferindu-le așa cum spune versetul 13: „chefuri, beții, curvii, pizmă, ură, răutate, urâciune…” Iar dacă cineva îl primește și ascultă de el, este dezbrăcat de credință, de putere, de nădejde, de tot ce este sfânt și frumos; și plin de rușine un astfel de om se depărtează de Dumnezeu, încercând să se ascundă…

I-am auzit pe unii oameni care fuseseră botezați, dar nu mai mergeau de multă vreme la Biserică, spunând: Mi-e rușine să vin la Adunare! Ce vor zice frații?

„Adam, unde ești? „Aici sunt, Doamne, dar m-am ascuns pentru că sunt gol și mi-e rușine…”

Prieten drag, nu-l primi în „grădina” sufletului tău și nu te lăsa învins de șoapta celui rău. Rămâi îmbrăcat în Cristos Isus, cu „hainele neprihănirii” și nu sta la masa oferită de satan.

Cea mai frumoasă haină pe care trebuie să o porți cu plăcere este haina oferită de Isus și adevărata hrană și adevărata băutură, este El. (Trupul și sângele Lui).

Domnul Dumnezeu este interesat de starea noastră de sănătate, de pâinea noastră cea de toate zilele și de felul cum suntem îmbrăcați în lucrarea de slujire, de aceea vrea să ne îmbrăcăm în Cristos și să nu ne rușinăm niciodată de El.

Dumnezeu te ajută să treci prin situațiile dificile din viața ta, dar tu trebuie să rămâi în ascultare de El și în limitele voii Sale, pentru că în felul acesta poți să-I aduci laudă și mulțumire.

Nu trebuie să asculți șoapta celui rău și nici nu îți poți permite să trăiești așa cum îți place, sau să faci tot ce îți place, trăind pentru propria distracție, bucurie și plăcere a trupului, umblând prin lume ca să vezi ce ai putea obține de la ea, apoi să alergi la Domnul și să aștepți ca El să facă o minune pentru a te ajuta când ești în greu.

Un copil al lui Dumnezeu care umblă smerit înaintea Lui și rămâne îmbrăcat în „hainele luminii”, nu se rușinează, nu încearcă să se ascundă și se poate duce înaintea Tatălui ceresc pentru a cere îndurare oricând și Tatăl îi oferă cu plăcere, ajutorul de care are nevoie.

Domnul Dumnezeu să ne dea înțelepciune și în privința aceasta!