„Dar Eu M-am rugat pentru tine,...” Luca 22:32

„Dar Eu M-am rugat pentru tine, ... ” (Luca 22:32)

Ce ani măreți a trăit pământul, ce zile fără egal a cunoscut omenirea, atunci când Dumnezeu a fost în carne și oase printre noi...

Iată-L pe Fiul lui Dumnezeu stând la masă cu ucenicii Săi. Ultima înainte de prinderea, judecarea și răstignirea Lui. Aici el vorbește despre semnificația morții sale și inaugureză Noul Legământ. Potrivit cu cele spuse de evanghelistul Luca, tot aici, Domnul îl descoperă pe vânzător, le reînnoiește ucenicilor învățătura cu privire la slujire, și le promite celor care au rămas cu El slavă în Împărăția viitoare.

I. Apoi, Domnul se adresează direct lui Petru, cu niște cuvinte care trebuie că l-au șocat pe acesta: „Simone, Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul... ”

În orice școală trebuie să dai examene pentru a absolvi. După trei ani de umblat cu Fiul lui Dumnezeu a venit și timpul examenului final. Lui Satan i se permite să le testeze ucenicilor credința. (Scena ne duce cu gândul la istoria lui Iov și la ispitirea lui Isus în pustiu vreme de 40 de zile)

Domnul îi rostește de două ori numele lui Simon. Nu știm cu siguranță în ce notă a făcut-o, însă părerea mea este că a fost o notă de compătimire și durere. Domnul Isus știa că, în ciuda asigurării lui Petru că va fi gata să meargă și în temniță și la moarte, va pica examenul, se va lepăda. Dar, ei care urmau să fie în slujba cea mai înaltă de apostoli ai lui Hristos, trebuiau să înțeleagă că sunt nevrednici și cu totul dependenți de harul lui Dumnezeu.

II. „Domnul a zis: „Simone, Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar eu M-am rugat pentru tine, ... ”

De ce se roagă Domnul? Pentru că-i pasă! Dacă lui Dumnezeu nu-i păsa, nu venea pe pământ. Unul din numele proeminente ale Fiului lui Dumnezue este Emanuel. Înțelesul cuvântului este ”Dumnezeu este cu noi”. (Isaia 7:14)

Adesea gândul îmi fuge la mormântul lui Lazăr unde Isus plânge condiția umană. Ce să mai spun despre Cruce. Eli Wizel, laureat cu premiul Nobel pentru pace, la întrebarea; „Unde este Dumnezeu?”, răspunde: „Uite-L pe Cruce!” De ce pe Cruce? Pentru că-i pasă de noi! El s-a rugat atunci și continuă să o facă și acum, căci este scris: „El a murit! Ba mai mult, El a și înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu și mijlocește pentru noi!” (Romani 8:34)

Faptul că Domnul Isus veghează asupra celor credincioși ne încurajează.

III. Pentru ce se roagă Domnul Isus? Pentru Petru Isus îi cere Tatălui ceresc să nu i se piardă credința: „Simone, Simone, ... Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credința ta; ... ” Credința? ...

Domnul nu se roagă pentru bunăstarea, pacea sau sănătatea lui Petru. Nu se roagă nici pentru izbăvirea de la moarte, ci pentru credința lui. Parcă îi aud pe înaintașii noștri spunând: „Ai pierdut totul dar ți-a rămas credința, nu ai pierdut nimic din ce este esențial. Ai câștigat totul dar ți-ai pierdut credința în Dumnezeu, ai pierdut esențialul”.

După Biblie credința poate fi pervertită, părăsită, pierdută, . . Urmând exemplul Fiului lui Dumnezeu, rugăciunea pentru credință trebuie să fie o preocupare constantă.

IV. „Simone, Simone, ... Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credința ta; și, după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întărești pe frații tăi.”

Rugăciunea Domnului a avut efect. Petru s-a lepădat de Isus cu jurământ în curtea Marelui preot, dar credința nu a pierdut-o, căci imediat ce a realizat ce a făcut a plâns cu amar. Mai apoi îl vedem pe Simon Petru în fruntea Bisericii predicând Evanghelia și încurajând pe frați pe Calea credinței.

Cu adevărat, omul care a fost încercat este omul care poate să-i ajute pe alții în încercare. Numai cel care a fost ispitit poate să-l înțeleagă pe cel ispitit, numai cel care a căzut poate înțelege pe cel căzut, numai cel care a avut parte de har apreciază harul.