Credincioșia lui Dumnezeu

„Credincios este Domnul: ... ” (2Tesaloniceni 3:3) Facem vorbire foarte mult despe credința oamenilor, uităm însă adesea de credincioșia lui Dumnezeu. Apostolul Domnului în adoua carte către Tesaloniceni vorbește apăsat despre necredința în zilele din urmă, dar și despre necredința oamenilor dingenerația lui. În contextul acesta el spune: „Încolo, fraților, rugați-vă pentru noi ca, ... să fim izbăviți de oamenii nechibzuiți șirăi; căci nu toți au credință”. După această cerere de rugăciune și afirmație negativă el introduce un contrast minunat: „Credincios este Domnul: ... ” În felul acesta suntem direcționați să ne luăm privirile de la oamenii schimbători și înfideli, ațintindu-ni-le asupra lui Dumnezeu care este neschimbător și fidel. Credincioșia lui Dumnezeu este un subiect care aparen mereu în învățătura apostolilor. Bunăoară, 1Corinteni 10:13 ne spune că: „... Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit și mijlocul să ieșiți din ea, ca s-o puteți răbda”. 1Ioan 1:9 ne spune că: „Dacă ne mărturisim păcatele, Dumnezeu este credincios și drept, ca să ne ierte păcatele și să ne curățească deorice nelegiuire”. În textul de unde am pornit se spune că Dumnezeu este credincios, în credincioșia Lui îi întărește pe frațiidin Tesalonic și îi păzește de Satan: „Credincios este Domnul; El vă va întări și vă va păzi de cel rău”. Lărgind contextul, descoperim în istoria lui Israel nenumărate momente care pun în contrast necredința oamenilor cucredincioșia lui Dumnezeu. Încă din perioada eliberării din robia Egipteană și intrarea în Canaan, perioadă deformare ca națiune și stat a Israelului, evreii au fost în repetate rânduri necredincioși față de Dumnezeu. În timp, înnenumărate momente, Israel a întors spatele Artizanului existenței lor. Dumnezeu s-a văzut silit să-i pedepsească adesea, darniciodată nu i-a părăsit cu totul. În ultima carte din Vechiul Testament, ca o aducere aminte, Dumnezeu ne spune și de ce: „Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb; de aceea, voi copii ai lui Iacov, n-ați fost nimiciți”. (Maleahi 3:6) Lărgind și mai mult contextul, Domnul Dumnezeu este credincios față de întreaga Sa creație... Baza acestei credincioșiieste natura și caracterul Lui. Dumnezeu este credincios față de Sine Însuși și față de Cuvântul Său. Această statornicie trebuiesă fie temelia încrederii noastre în Dumnezeu. Ne încredem în Dumnezeu pentru că El nu este un om ca să mintă, ce a făgăduitva împlini. (Numeri 23:19) În poporul Domnului credincioșia lui Dumnezeu a fost remarcată și lăudată adesea de oameniispirituali. Iată câteva exemple: „Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până la ceruri și credincioșia Ta, până la nori” (Ps. 36:5); „Și Te voi lăuda în sunet de alăută, Îți voi cânta credincioșia. Dumnezeule, Te voi lăuda cu harpa, Sfântul lui Israel” (Ps. 71:22); Psalmul 89 este supranumit al credincioșiei: „Voi cânta totdeauna îndurările Domnului: voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioșia Ta”; „Căci îndurarea are temelii veșnice! Tare ca cerurile este credincioșia Ta!”; „Cerurile laudăminunile Tale, Doamne, și credincioșia Ta adunarea sfinților!” (Ps. 89:1,2, 5)