Conduita în familie – Genesa 1:27-28

„Domnul Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut. Dumnezeu a binecuvântat... ” (Genesa 1:27-28)

Papa Ioan Paul al II-lea spunea despre familie: „Așa cum merge familia, așa merge națiunea și așa merge toată lumea în care trăim”. Pentru că familia este centrală pentru om și societatea, Dumnezeu nu o lasă la voia întâmplării. Creatorul care a conceput familia, ne dă în cuvântul Său regulamentul de funcționare corectă a căminului și condițiile în care El dă binecuvântarea. Să consultăm deci manualul!

I. PENTRU BĂRBAȚI: Bărbaților Domnul le cere în mod special iubire față de partenerele de viață. „Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, ... Tot așa trebuie să-și iubească și bărbații nevestele, ca pe trupurile lor. Cine își iubește nevasta, se iubește pe sine însuși” (Efeseni 5:25,28) Apostolul Petru în prima sa epistolă spune deasemeni: „Bărbaților, purtați-vă și voi, cu înțelepciune cu nevestele voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab... ” (1Petru 3:7) „Creștinul se presupune să-și iubească aproapele, iar de vreme ce nevasta lui îi este cel mai “aproape”, ea ar trebui să însemne dragostea lui cea mai profundă.” – Martin Luther

II. PENTRU SOȚII: Femeilor Domnul le cere în mod special supunere față de bărbații lor. „Nevestelor, fiți supuse bărbaților voștri ca Domnului; căci bărbatul este capul nevestei, după cum și Hristos este capul Bisericii, El Mântuitorul trupului” (Efeseni 5:22-23) Apostolul Petru are să spună ceva și soțiilor: „... nevestelor, fiți supuse și voi bărbaților voștri; pentruca, dacă unii nu ascultă Cuvântul, să fie câștigați fără cuvânt, prin purtarea nevestelor lor, ... ca Sara, care asculta pe Avraam, și-l numea „domnul ei”. (1Petru 3:1,6^a) „Un bărbat este mult mai mulțumit atunci când are o cină bună pe masă, decât o nevastă care vorbește greaca veche” - Samuel Johnson

III. PENTRU COPII: Copiilor Domnul le cere în mod special ascultare de părinți „Ascultați în Domnul de părinții voștri, căci este drept. „Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta” - este cea dintâi poruncă însoțită de o făgăduință - „ca să fi fericit, și să trăiești multă vreme pe pământ”. (Efeseni 6:3) „A nu-ți iubi părinții înseamnă rea-voință; a și-i uita sau chiar a se rușina de ei este o nebunie” – SENECA.

IV. PENTRU PĂRINȚI: Părinților, în relație cu copii lor, Domnul le cere în egală măsură delicatețe și fermitate. „Și voi, părinților, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i în mustrarea și învățătura Domnului”. (Efeseni 6:4) „Copiilor trebuie să le lăsăm o frumoasă moștenire de conștiință mai degrabă decât de aur”. – PLATON

V. CÂND APAR PROBLEME: Nu există cămin care să nu treacă prin situații de criză. Crizele alungă pacea, bucuria, încrederea, puterea și dragostea. Crizele în familie pot fi de multe feluri și pot avea cauze variate. Cele mai periculoase crize sunt cele care apar în relația dintre soți. Însușirea câtorva adevăruri biblice de bază ne pot ajuta să depășim momentele delicate repede și bine.

-Când ai dificultăți, mai întâi plângete Domnului! Elifaz din Teman îi dă un sfat înțelept suferindului Iov: „Eu aș alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-aș spune necazul meu”. (Iov 5:8)

-Apoi, comunicarea este un aspect foarte important într-o relație atât de profundă ca și căsătoria, ca și familia. Biblia spune: „„Mărturisiți-vă unii altora... ” (Iacov 5:16) În contextul comunicării un psiholog îți va spune așa: „nu lăsa problemele să se învechească; fi constructiv; admite că celălalt este diferit; ține cont și de părerile celuilalt; admite că poate și tu ai greșit; ia în calcul să schimbi obiceiurile care provoacă neplăceri celeilalte persoane; caută să câștige în primul rând relația nu tu, fi constructiv și respectuos; ... ”

-Și, aduți aminte că, „toți greșim în multe feluri” (Iacov 3:2^a) Iertarea este liantul de bază atât în creștinism cât și în familie. Din perspectiva aceasta Biblia spune: „Îngăduiți-vă unii pe alții, și, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertați-vă unul pe altul. Cum va iertat Hristos, așa iertați-vă și voi”. (Coloseni 3:13)

-Dacă dragostea este reală între două persoane atunci aceasta „... acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul.” (1Corinteni 13:7) Cineva spunea pe drept cuvânt: „Căsnicia este arta conviețuirii compatibile a doi oameni incompatibili”.

Trebuie să înțelegem deasemenea că lupta noastră nu este împotriva oamenilor ci împotriva forțelor malefice care urăsc omul, familia, și pe Dumnezeu. (Efeseni 6:12) Cel rău caută mereu să tulbure, să dezbine, să strice, să murdărească, să ucidă. Prin Isus Hristos însă creștinul este mai mult decât biruitor. (Romani 8:37) ”O căsnicie reușită constă întotdeauna dintr-un triunghi: bărbatul, femeia și Dumnezeu”. – Cecil Myers