Ape adânci

Ape adânci

Ezechiel 47:3-6

Când a înaintat omul acela spre răsărit cu măsura în mână, a măsurat o mie de coți și m-a trecut prin apă; apa îmi venea până la glezne.

A mai măsurat iarăși o mie de coți și m-a pus să trec prin apă, și apa îmi venea până la genunchi. A măsurat iarăși o mie de coți și m-a trecut prin ea, și apa îmi venea până la șolduri.

A măsurat iarăși o mie de coți, și atunci era un râu pe care nu-l puteam trece, căci apa era atât de adâncă, încât trebuia să înot – un râu care nu se putea trece.”

Eram internat în spitalul de urgență cu piciorul fracturat; chiar în primele zile și am primit un mesaj de la un suflet din adunare care îmi spunea așa:

„Nu vă descurajați frate Virgil, Dumnezeu ne trece prin ape adânci uneori, dar nu ca să ne înece, ci ca să ne învețe să înotam.”

Am găsit un mare adevăr în cuvintele acestea pentru că am experimentat de atâtea ori în viața de credință, ajutorul lui Dumnezeu. Când mi-a fost mai greu, Domnul m-a luat pe brațe și m-a scos la „liman”.

El nu te lasă nici odată la greu…

Am trecut de multe ori prin „Văi” adânci de unde nu mai vedeam o cale de ieșire și nici vreo „rază”, de soare, dar Domnul a fost întotdeauna cu mine, m-a încurajat când n-am mai putut și nu am știut ce să mai fac, El m-a ridicat.

Din experiențe am învățat că Domnul Isus, nu te mai aduce înapoi pe „malul” de pe care te-ai desprins, ca să-L urmezi; El te va purta pe brațe prin valuri, vijelii și te va așeza la „țărmul veșniciei”.

Ezechiel în cartea sa, la un moment dat spune că Îngerul l-a dus în mijlocul râului unde era apa atât de adâncă, încât nu putea să-l treacă decât înotând. A fost nevoit să se întoarcă, pentru că atunci când nu mai vezi țărmul și nu mai vezi mijlocul de salvare, te apucă frica; de aceea îngerul l-a adus înapoi la mal. Versetul 6.

Tot așa se întâmplă și în cele spirituale; dacă nu știi să „înoți” în „oceanul” Scripturii și dacă cineva te duce departe de adevăr, s-ar putea să ajungi într-o zonă „adâncă a ereziilor nimicitoare”; adâncimi din care nu mai poți ieși singur și te îneci.

De aceea, ai nevoie de „Învățătorul” și „Antrenorul”, Duhul Sfânt care te poate „învăța” să „înoți”, să ajungi la mal fără nici un pericol.

Tot în zilele acelea, de spitalizare, am primit câteva versuri de încurajare, scrise de un cumnat al meu:

„Nu privi la suferinţă şi priveşte către Cel

care-n chinuri fără seamă, a murit să fii cu El.

Nu privi la suferinţă şi priveşte spre Calvar,

căci acolo-i Cel ce Tatăl ţi L-a oferit ca Dar,

să te mângâie-n durere, să-ţi dea pacea Lui din plin.

El a suferit amarul, adăpat fiind cu pelin.

I-au pus fiere în mâncare... n-a avut ca fiecare

un loc ca să-Și plece capul. Înjosit ca nimeni altul,

El a fost vândut, trădat, chiar hulit şi maltratat,

El a fost scuipat în faţă... Toate-acestea ne învaţă,

cât de mare I-a fost chinul, cât de-amar I-a fost pelinul.

Nu-L vom egala vreodată!

Pe genunchi a strigat: Tată, dacă este cu putinţă,

să nu treacă de la Mine chinul greu de suferinţă!

Mă supun în totul Ţie, Eu accept ce-Mi dai Tu Mie!

A băut supus paharul; doar aşa ne-a venit harul

de iertare şi de pace şi nimic nu ne desface

de iubirea Lui cea mare, oferită cu-ndurare!

~&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&~. .

Treci acum prin suferinţă? Îndrăzneşte prin credinţă

să-L glorifici prin cântare, căci e har, deci prin cântare

vei fi izbăvit de ea; dar mai e încă ceva:

Suferinţa e dovada că de Tatăl eşti iubit

şi te vrea cu gelozie mai aproape, liniştit...

Lângă El e bucurie, desfătare, armonie...

Fiul Său, venind cu norii, ne va lua cu El în glorii!

Mesajul pe care-l primisem, continua și îmi spunea: „Dumnezeu poate v-a dus acolo pentru un suflet, sau ca să vă curețe mai mult.”

Cred că acesta a fost scopul lui Dumnezeu: să mă șlefuiască; Domnul Dumnezeu a vrut să mă curețe de orice zgură, de orice răutate, de orice invidie și să mă facă asemenea Lui.

Am învățat de la Domnul Isus că fără „cuptor”, nu se poate curăța aurul.

Eu am lucrat într-o uzină metalurgică, unde se prelucra alama și bronzul, și dacă luam o bucată dintr-un astfel de material și nu îl șlefuiam, dacă nu îl dădeam la o perie specială, nu arăta mare lucru.

Dar după ce îl lustruiam, apărea ca un aur curat, sclipitor.

Așa poate Domnul Dumnezeu să facă dintr-un om pe care-l scoate din mizeria păcatului și îl trece prin cuptor, îl spală în sângele prețios al Domnului Isus, îl îmbracă în hainele noi ale neprihănirii și face din el, aur curat și vas de cinste.

Îmi aduc aminte că era prin anii, 80 perioada aceea a cerbului de aur. Cineva a adus în uzină un model și am turnat din bronz un cerb pentru mama și tata. L-am șlefuit, l-am lustruit la perie de pâslă, l-am lăcuit ca să nu mai oxideze; apoi l-am așezat pe un piedestal și arăta exact ca și cerbul pentru care se „luptau” artiștii pe scenă.

Știu că a venit la părinții mei o soră, și când a văzut cerbul, crezând că este din aur, i-a mustrat.

A văzut atât „aur”, în casa lor!

S-ar putea să fii mustrat, invidiat uneori, …când în mijlocul greului și a valurilor vieții tu vei rămâne liniștit și în pace. Dar Cel ce a biruit în toate, Isus Cristos, îți oferă și bucurii în mijlocul necazului și îți dă putere să învingi...

Când ți se vor pune în față „legile” lepădării de Cristos, iar tu, cunoscător al Scripturii și al Legii lui Dumnezeu vei sta liniștit pe Stâncă, s-ar putea să fii aruncat în „valuri”, dar vei înota voios spre limanul ceresc, pentru că acolo te așteaptă Dumnezeu, tatăl.

Prin cuvintele acestea, vreau să încurajez pe oricine să nu dea înapoi, când vede „apele” mari cu valuri grele.

Să nu dai înapoi când Domnul Dumnezeu te trece prin „cuptorul” de curățire și prin „mașina” Sa de șlefuit.

Dă-I slavă lui Dumnezeu!

Ține-te de poala hainei Lui și vei trece biruitor prin încercări.

Domnul, Dumnezeu să te binecuvânteze!