A fi altfel

„... Atunci Isus Si-a ridicat ochii spre ucenicii Sai si a zis: "Ferice de voi care sunteti saraci, pentru ca Imparatia lui Dumnezeu este a voastra! ... ” (Luca 6:20-38)

CREȘTINISMUL BIBLIC ÎNSEAMNĂ CONTRA-CULTURĂ.

A-ți văzut șoferi conducând pe contrasens? Este extrem de primejdios! Creștinii sunt asemeni peștilor care înoată mai mereu împotriva curentului. Ca și oameni salvați, ca și popor al lui Dumnezeu, avem chemarea de a ne diferi de lume. Domnul în Vechiul Legământ spune evreilor: „Voi să fiți sfinți, căci Eu sunt sfânt, Eu, Domnul; Eu v-am pus deoparte dintre neamuri, ca să fiți ai mei”. (Leviticul 20:26) În Noul Legământ Dumnezeu spune ceva asemănător celor credincioși: „Voi sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu și l-a câștigat ca să fie al Lui”. (1Petru 2:9)

Cei din poporul Domnului, cei din familia lui Dumnezeu, sunt chemați să fie deosebiți de cei din lume prin statut, gândire, atitudine, trăire. Pentru cei care doresc să aprofundeze tema notez câteva exemple biblice:

-Fecioria lui Iosif – Genesa 39:7-20

-Moise mijlocește pentru popor – Exodul 32:7-11,30-33

-Iosua și Caleb la Cades – Numeri 13-14:9

-David cruță pe Saul – 1Samuel 24:1-7

-Prorocul Mica – 1Împărați 22:1-14

-Iov și atitudinea în suferință – Iov 1:13-22

-Familia Recabiților – Ieremia 35:1-11

-Hotărârea lui Daniel – Daniel 1:8

-Atitudinea lui Pavel față de Petru – Galateni 2:11-14.

Avem chemarea divină de a fi deosebiți, chemare pe care trebuie să o onorăm cu mult curaj. Tinerii mai ales sunt supuși unei presiuni deosebite. Pe de-o parte dorința de afirmare și de a fi acceptati. Pe de altă parte mentalitatea generală și presiunea de grup. Îți trebuie credință și curaj.

Se întâmplă că uneori când toți merg, tu să trebuiască să stai; se întâmplă uneori că atunci când toți râd, tu să trebuiască să plângi; se întâmplă uneori că atunci când toți spun da, tu să trebuiască să spui un răspicat nu. A fi creștin adevărat înseamnă a fi un ins atipic.

Uitați-vă la Domnul Isus. Vrei să-i dai de mâncare și El spune: „Nu, eu am o mâncare pe care voi nu o cunoașteți”. Îi șoptești la ureche: „Te caută mamat Ta și frații Tăi”. El întreabă: „Cine este mama Mea și frații Mei?” Vrei să-L duci la Ierusalim să-L faci împărat și El spune: „Nu, eu vreau pe Cruce!” De unde acest altfel la Domnul Isus? În parte din înțelegerea realității, realitate ascunsă de ochii majorității.

Noi căutăm adesea să ne conformăm standardelor lumii, să-i imităm pe oamenii mari ai zilei, uitând adesea că „lumea întreagă zace în cel rău” și că, „ce este înălțat între oameni, este o urâciune înaintea lui Dumnezeu”. (1Ioan 5:19, Luca 16:15b)

Poate că ar fi util din când în când să ne întrebăm: Îmi înțeleg chemarea? Avem curajul să spunem NU? Sunt gata să plătesc prețul credincioșiei? Exemplele Scripturii mă motivează? Cui caut să fiu plăcut? Percepția mea asupra lumii este aceeași cu a Fiului lui Dumnezeu?

Foarte interesant că în varianta lui Matei, Fericirile proclamate de Domnul Isus sunt continuate de prezentarea identității celor credincioși în lume: „Voi sunteți sarea pământului... Voi sunt eți lumina lumii... ” În varianta Doctorului Luca, Fericirile sunt continuate de proclamarea câtorva vai-uri: „Vai de voi, bogaților, ... Vai de voi care sunteți sătui acum! ... Vai de voi, care râdeți acum, ... Vai de voi când toți oamenii vă vor grăi de bine! Pentru că tot așa făceau părinții lor cu prorocii mincinoși!”

Unul din patriarhii credinței creștine în generația noastră este Nicolae Moldoveanu. În comentariul său la acest ultim verset spune:

„Mare, foarte mare, atenție! Când începe lumea să te măgulească, să știi că vrea să-i dai (să jertfești) ceva din ale lui Hristos, din adevărul lui, din adevărata viață de sfințenie și de primire a felului Lui de a fi. Dacă îți place măgulirea lumii, ieși din sfera de fericire împreună cu Hristos și intri în starea de vai. Cine erau acești proroci mincinoși? Erau oameni religioși, care reprezentau religia și care pentru o situație pământească mai bună, prooroceau după placul împăratului... Nu mulțimea are adevărul, ci Dumnezeu. Treci de partea lui Dumnezeu, hotărât până la moarte pentru El și vei avea adevărul. Nu te teme de ceea ce-ți vor spune oamenii și vei fi ferit de căderi. Dumnezeu te va ocroti și-ți va da biruință oricând și peste tot locul.”