Untdelemnul din inima ta

În candela care arde neîncetat,
În fața lui Dumnezeu cel minunat,
Trebuie ca untdelemnul să fie menținut
De untdelemnul, Duhul Sfânt.

Untdelemnul trebuie să nu se golească,
Candela să nu rămână goală...
Trebuie ca untdelemnul să crească mereu,
Proslăvind pe Dumnezeu.

Trebuie să fie curat,
Cu nimic să nu fie amestecat!
Trebuie ca el să fie limpede îndată,
Ca Duhul Sfânt să poată da viață.

Vasul trebuie să fie închegat,
Trebuie să fie ars în cuptor și spălat.
Trebuie să fie un vas rezistent,
Să poată ține untdelemnul de preț.

Și după ce vasul este curat,
Și untdelemn în el s-a aflat...
Poți începe îndată,
Să aprinzi undelemnul să ardă.

Poți să îl pui pe altar,
Înaintea lui Dumnezeu cu drag!
Poți ca de acuma încolo, cât vei trăi,
Untdelemnul tău să ardă pentru veșnicii.

Să poți să Îl proslăvești cumva,
Pe Domnul, din slava Sa.
Prin candela și untdelemnul ce ți-a fost dat,
Proslăvește-L pe Domnul minunat.

Și mare va fi răsplata ta,
Căci candela nu s-a stins înaintea Sa.
Mare va fi slava în care vei intra,
Dacă candela va rămânea nestinsă acuma.

Iar la urmă, vei putea secera,
Untdelemnul ce l-ai strâns cândva.
Vei putea cu ce ai strâns dragul meu,
Să iei o plată pentru lucrarea făcută pentru Dumnezeu.

Dar până acolo ca să ajungi,
Va trebui să mai lupți!
Va trebui din partea ta,
Luptă pentru candelă, acuma.

Să ardă neîncetat,
În ea, Duhul minunat.
Să nu se stingă când zorii se arată,
Duhul Sfânt în a ta viață.

Căci fără luptă, dragul meu,
Nu poți fi treaz la locul tău.
Nu poți să menții aprinsă îndată,
Candela minunată.

Privește în jurul tău,
Și uită-te ce înseamnă neveghere, dragul meu...
Când alții nu au vegheat,
Duhul Sfânt S-a terminat.

S-a stins pentru ei îndată,
Candela minunată.
Și au ațipit în continuare,
Cu candela stinsă sub soare.

E groaznic ce s-a întâmplat,
Cum untdelemnul prin neveghere, s-a terminat;
Cum omul s-a împietrit,
Fără untdelemnul iubit.

Bine faci dacă ești treaz mereu,
Și candela să ardă în jurul tău,
Să stai pe turn, în așteptare,
Venirea Domnului din zare.

Bine faci dacă păstrezi neîncetat,
Candela aprinsă ca niciodat',
Când zorile aproape s-au ivit,
Și anunță venirea Celui iubit.

Să înțelegi, dragul meu,
Care e menirea ta pentru Dumnezeu,
Ce trebuie să faci neîncetat,
Ca să fi răpit odat'.

Amin