Un mesaj către păstori

Un mesaj către păstori
autor: Nichifor Nicu
17/02/2024. ora: 03:50

Stimați păstori ce mergeți la amvoane,
Vă rog frumos să predicați Scriptura!
Încetați cu teatrul și manipularea,
Încetați să ne mai transmiteți ura!

Nu vă mai jucați de-a psihologii,
Și nu mai bateți câmpii cu invenții.
Predicați Cuvântul cu-autoritate,
Neimpunându-vă sinistrele pretenții!

N-avem nevoie de-aberațiile ciudate,
Pe care uneori le debitați a fi normale.
Prin asta voi creați multă confuzie
Și de-asta adunările sunt tot mai goale.

Încetați să dați exemplu-n adunare
Un păcat mărturisit de-un om zdrobit!
Făcând aceasta, vă pierdeți mărturia
Și v-o câștigați pe cea de nesimțit.

Nu mai îndesați în mintea omenească
Stupidele păreri nescripturale.
Halucinațiile de care dați ades dovadă,
Ne demonstrează că v-ați abătut din cale.

Ciudată diferență-i între generații,
C-acei ce n-au avut teologie,
Au predicat Cuvântu-n simplitate,
Dar însoțiți de o putere Sfântă, vie.

Dar acum, de când avem teologie,
Stupidu-i ca ciuperca după ploaie
Din zece cuvințele auzite,
Unu-i poveste, iar nouă sunt gunoaie.

Și dacă îndrăzenști să faci lumină,
Spunându-i teologului că a greșit,
Atunci să vezi, ești omul anatema,
Ești un eretic, un nebun, un rătăcit.

Dar de-l lauzi și îl umpli de-osanale
Și-i spui mereu că-i bun predicator,
Atunci să vezi respect, frățietate,
Ești omul bun, în toate-ascultător.

Și uite-așa-nfloresc în adunare
Stupizi „păstori”, „predicatori” de drame
Și-apoi se-ntreabă de ce e însetată,
De ce biserica-i slăbită și-i e foame.

De asta, dragii mei, e oarbă adunarea
Și sufletu-i secat, iar apă nu mai este.
Că nu se predică Scriptura cu putere,
Ci-adeseori se spune o poveste.

Iar din povești, nu-ți poți hrăni nici duhul,
Nici sufletul, nici inima rănită.
Și dacă nu-i Scriptura principală,
Biserica-i ucisă sau adesea adormită.

Noi vrem învățători doar de Scriptură,
De basme și povești suntem sătui.
Să ne trezim, să mergem la pășune,
Să ne hrănim, să nu umblăm haihui.

Așa să ne ajute Domnu-n viață,
Să mergem doar după acei chemați.
Să ne hrănim cu hrană sănătoasă,
De facem asta, fi-vom săturați.

P. S
Eu nu contest deloc teologia
Și nici nu spun c-ar fi ceva greșit.
Contest doar omul care aberează,
Condus de un profesor rătăcit.

Chiar dacă ai teologie,
Nu-nseamnă c-ai descoperit ceva.
De nu te lași călăuzit de Domnul,
Ești rătăcit și-i vai de viața ta.

Că ai făcut sau n-ai făcut teologie,
Puțin contează, dragul meu.
Dacă rămâi în sfântă ascultare,
Primești mesajul de la Dumnezeu.

Dar dacă ai numa' teologie
Și ascultare de Stăpân nu ai,
Îți garantez, stimate predicator
Că hrană sfântă tu nu poți să dai.

Să-ți fie Domnul desfătarea
Și inspirația doar din cer,
Și-n tot ce spui, să fie viață
Pentru acei ce-aproape pier.

Rămână peste tine harul,
Iar plinătatea Duhului,
Să-ți fie far, călăuzire
Să poți vesti Cuvântul Lui.