Un dar de la Dumnezeu!

O, dacă ai înțelege în dreptul tău,
Nespusul dar a lui Dumnezeu!
Te-ai căi în viața ta,
De tot ce ai trăit până acuma.

Dacă tu ai înțelege darul venit de sus,
Care Dumnezeu ți l-a adus,
Ai lăsa viața ta păcătoasă,
Și ai veni la cruce degrabă.

Un dar Dumnezeu a dat,
Acela de tu a fi salvat!
A dat pe Fiul Său în dată,
Să te scape de pedeapsă.

Darul acesta minunat,
Dumnezeu pentru tine l-a dat,
De ce nu accepți în viața ta,
Darul lui Dumnezeu acuma.

Dumnezeu te cheamă degrabă,
Să te pocăiești în a ta viață!
Să părăsești numai de cât,
Viața ta păcătoasă acum.

Pocăiește-te de viața ta,
Și primește pe Dommul Isus acuma,
Renunță în dată la viața ta murdară.
Si vino la Domnul să ai viață.

Schimbă haina de pe tine,
Ce o porți în rușine!
Și vino în data,
Să primești una curată.

Să primești darul lui Dumnezeu,
Dat pentru tine prietenul meu,
Deschide inima ta,
Și primește pe Domnul Isus în ea.

Nu sta așa în nepăsare,
Pentru darul venit din zare!
Dumnezeu totul pentru tine a dat,
Ca tu să fi salvat.

Și tu prietenul meu,
Stai departe de Domnul tău,
Stai departe și nu vrei nici un pic,
Să privești darul ca să fi mântuit.

Cum crezi căci vei sta odată,
La marea judecată!
Când inima ta s-a închis,
Pentru darul trimis.

Căci aicia ai respins pe Dumnezeu,
Și nu ți-a trebuit darul Său,
Crezi căci dincolo Dumnezeu te va primi,
În Împărăția Sa cu bucuri?

Gândește-te bine ce vei face,
Cu darul trimis din zare!
Cu Isus Hristos care a murit,
Pentru ca tu să fi izbăvit.

Dumnezeu cere de la tine,
Să îl primești cu iubire,
Să accepți darul de El trimis,
Ca să fi mântuit.

Să primești în inima ta,
Pe Domnul Isus acuma!
Darul lui Dumnezeu,
Pentru salvarea ta prietenul meu.

Asta e singura ta salvare,
Alta nu mai este sub soare,
Singura salvare în dreptul tău,
Ca să nu piei de la fața lui Dumnezeu.

Dumnezeu darul a trimis,
Tu ce faci vrei să fi mântuit?
Vrea inima ta,
Să primească pe Isus în ea?

Vrei să accepți darul lui Dumnezeu,
Trimis de sus pentru salvarea sufletului tău?
Vrei să faci așa ceva,
Să îl primești în viața ta?

Sau mai vrei timp de gândire,
Căci poate ți-e rușine,
Cum să te pocăiești în viața ta,
Parcă e o rușine acuma.

Parcă e rușine mare,
Să te pocăiești aicia sub soare!
Cum să faci așa ceva,
Oare asta îți trece prin minte acuma?

Ei bine prietenul meu,
Fără pocăință nu poți salva sufletul tău,
Nu există altă modalitate,
De a salva sufletul tău sub soare.

Dacă vei accepta darul lui Dumnezeu,
Isus Hristos Fiul Său!
Te vei pocăi în viața ta,
De toate păcatele tale acuma.

Vei veni la crucea Domnului Isus,
Cu viața ta murdară cum este acum,
Și te vei recunoaște înaintea Sa,
Căci ai nevoie de iertarea Sa.

Vei recunoaște căci ai păcătuit,
Și ai nevoie să fi sfințit!
Vei chema pe Domnul Isus,
Asta înseamnă să te pocăiești acum.

Dar tu oare vei face așa ceva,
Din toată inima ta?
Oare vei accepta darul lui Dumnezeu,
Pe Domnul Isus Salvatorul tău?

Ei bine dacă îți este rușine să te pocăiești,
Căci ce spun alții când o să le povestești!
Sau căci religia nu o vei schimba,
Sau ce va spune familia ta.

Ei bine prietene dragă,
Vei pierde darul trimis din slavă,
Vei pierde pe Domnul Isus,
Darul lui Dumnezeu acum.

Mult vei vrea tu odată,
Să mai accepți acest dar degrabă!
Dar nu se mai poate,
Ai avut o viață întreagă acordată sub soare.

O viață întreagă ai avut la dispoziție,
Să primești pe Isus Hristos darul din veșnicie,
Dar fiindcă rușine ți-a fost,
Ai pierdut Raiul glorios.

Ai pierdut pe Dumnezeu,
Pentru totdeauna prietenul meu!
Căci rușinea ta,
Nu te-a lăsat să te pocăiești în viața ta.

Mult vei vrea odată,
Când în Iad te vei trezi aruncat degrabă,
Să primești în viața ta,
Darul lui Dumnezeu atuncea.

Prea târziu pentru tine,
O viață ai avut la dispoziție!
Nimic nu se va mai putea,
Face pentru tine atuncea.

Dar până suflarea lui Dumnezeu mai este în tine,
Nu pierde ocazia de a fi în veșnicie,
Nu pierde în dreptul tău,
Raiul lui Dumnezeu.

Până inima mai bate în pieptul tău,
Nu respinge darul lui Dumnezeu!
Pocăiește-te în viața ta,
Și Dumnezeu te va ierta.

Cheamă pe Domnul Isus,
Darul lui Dumnezeu acum,
Nu pierde șansa cea mare,
De a-ți salva sufletul de la pierzare.

Amin