Uitând că al Domnului Cuvânt

Uitând că al Domnului Cuvânt

Trăim emoții de pe hârtie,
Din versuri albe, din poezie...
Trăim emoții de prin filme
Și din gândiri, gânduri sublime.

Lăsăm "poeții", dar și actorii,
Să ne fie învățătorii,
Toți cei ce n-au în al lor gând
Nimic din tot ceea ce e sfânt.

Și-n toate câte le dorim,
Să se împlinească-n noi deplin,
Nu vrem decât confort lumesc
Și tot mai mult, din ce-i firesc

Uitând că' al Domnului Cuvânt
E Cel în drept și Cel ce-I sfânt,
Să ne formeze orișicând
În tot ce este al nostru gând.

Căci Domnul, când ne-a creat
Din veșnicia Lui ne-a dat,
Sfințeniei părtași să-I fim
Și pe deplin Lui să-I slujim!

Cu tot ce avem și ce suntem,
Să ne propunem și să vrem
Ca-n viață azi să devenim,
Tot ceea ce noi ne dorim!

Ca potrivit cu-a Sa voință,
Să fim fruntași în pocăință
Și lepădați fiind de orice eu,
Să credem toți în Dumnezeu.

Căci, veni-va ziua-n care,
Vom fi puși la' încercare,
În tot ceea ce-am crezut
Prin tot ceea ce-am avut.

20.09.2016 HUȘI