Trebuie să ne pocăim

Trebuie să ne pocăim

Trec zile în șir și ani de-a rând
Și noi îmbătrânim,
Dar oare nu gândim nicicând
După ce murim unde o să fim?

Undeva cu Domnul acolo în veșnicie,
Sau cu satan cel rău în chinul ce o să fie?
Ne-am gândit vreodată că o să fim mereu
În patria mult visată cu Domnul Dumnezeu?

De amânăm de azi pe mâine că ne-om pocăi
Și vine Domnul! Amar ne vom căi.
Dacă nu ne pocăim acum în libertate
De chin și plâns vom avea parte.

Așteptăm zile mai bune în lumea asta frate?
Acum când avem din belșug de toate...
Ce așteptăm din lumea asta trecătoare
Nu știm că este înșelătoare?

Ce spune lumea despre noi?
Voi nu sunteți mai buni ca noi
Și voi mai beți și m-ai furați
Și la rele vă dedați.

E destul vreo doi, trei să fie în popor
Și lumea ne vorbește la adresa tuturor.
Oare noi suntem mai buni ca lumea?
Reci nu suntem, dar căldicei întruna.

Dacă lumea-i rece și noi căldicei,
Oare n-om fi frate într-un loc cu ei?
Dacă vom fi în clocot și vom veghea mereu
Raiul ne așteaptă cu tatăl Dumnezeu.

Suntem slăbuți așa spunem întruna
Dar nu ne silim pentru a câștiga cununa,
Și atunci răsplata nu o putem primi
Dacă nu vrem mai mult a ne sili.

Dacă ne-am sili să trăim în ascultare
Și am lucra în via Domnului cu înflăcărare
Ne vom bucura în veșnicie
Cu Mirele ce-l așteptăm să vie.
Amin