Traiesc prin porunci

TRAIESC PRIN PORUNCI


Privesc!...
Tăcerea coboară-n spirale,
Caut păşuni verzi în vale,
Găsesc gropi şi multe canale...

Ascult!...
Aud vuiet de gloată, de fiară,
Orizontul întreg înfioară.
Tu ce faci plăpândă mioară?

Alege!...
O hrană din plante strivite,
De mulţimea păcatelor otrăvite,
Sau florile cele neprihănite.

Priveşte şi-ascultă!...
Liniştea solemnă se aude,
Pe a iubirii jertfitoare unde,
Între pietrele negre şi crude.

Deschide!...
Ochii să vezi cum se sparg,
Valurile păcatului în larg.
Iubirii deschide-i uşa larg.

Primeşte!...
Jertfa ce renaşte un Univers,
Harul prin care păcatul e şters,
Iubirea ce are al cerului mers.

Deşteaptă-te!...
Ieşi din somnul de moarte.
Iubirea de păcat te desparte,
De mântuire ai tu azi parte.

Privesc!...
Iubirea se-nalţă vizibil spre cer,
Lumina îmi dă putere să sper,
Că am o cetate colo sus, în Eter.

Trăiesc!...
Prin : poruncile bine înţelese,
Trăirea de semeni să-mi pese,
În iubirea ce haină nouă ţese.

Slăvesc!...
Pe Isus, ce pentru mine S-a jertfit,
Pe Tatăl, ce mântuirea mi-a pregătit.
Fie-n veci Numele Lui Slăvit!


Amin!