Tradiția din biserica Ta...

O Doamne de când Tu ai plecat,
Multe lucruri sau schimbat,
Poporul Tău a devenit,
Parcă mai abătut mai pipernicit.

Lumea a intrat în poporul Tău,
Și nu se mai deosebește ce e sfânt de ce e rău!
Tradiția mult a intervenit,
Și parcă poporul a ațipit.

Poporul Tău se ține în dată,
De tradiți flecări ca niciodată,
Îmbină ce e sfânt cu ce e necurat,
Dar la urmă el vrea să fie salvat.

Încă poporul Tău nu s-a descotorosit,
De tradiția care l-a învăluit!
Și merge și cu lumea și cu Dumnezeu,
Spunând: Lasă căci Domnul e bun... și iartă păcatul meu.

Și uite așa dintr-un popor sfânt de altă dată,
A ajuns unul plin de tradiți ca niciodată,
Poporul Tău mult s-a mânjit,
Cu tradițile care l-au contopit.

Dar vai când Tu vei apărea,
Oare tradiția îl va salva?
Oare va putea poporul Tău,
Să ia zborul către Dumnezeu?

Cu toate căci el speră căci atunci când vei veni,
Să vadă zborul spre veșnicii!
Chear dacă tradițile l-au învăluit,
El vrea să fie mântuit.

Dar nu vede căci este înșelat,
Și de cel rău acaparat,
Nu vede nici un pic,
Căci cel rău de mântuire l-a despărțit.

O Doamne mulți aicia v-or rămânea,
Dacă nu lasă tradiția din viața sa!
Mulți la urmă nu v-or pleca,
Spre zborul ce îl așteaptă atâta.

Isuse Tu ești Dumnezeule cel mare,
Tu poți să faci o cercetare,
Tu poți scoate poporul Tău la larg,
Să fie liber de tradițile care l-au legat.

Căci dacă așa se va continua,
O Doamne ce va fi atuncea!
Când la marea revenire Tu vei apărea,
Doamne mulți aicia jos v-or rămânea.

Dar facă-se voia Ta,
Cum spune Cuvântul Tău Biblia:
Cine e sfânt să se sfințească,
Și cine e întinat să aibă o viață întinată.

Căci la urmă toate se v-or descoperi,
Când Tu vei reveni!
Și toți plata v-or lua,
După cum au lucrat pe pământul acesta.

O Doamne mult nu va mai fi,
Tu iarăși vei veni,
Fă o trezire degrabă,
Ca poporul să se trezească.

Tu însuți vezi Isuse dragă,
Câte tradiți nu are poporul în dată!
Este adevărat căci ai cerut sfințenie,
Dar el rămâne impregnat cu tradiți multe.

Numai Tu poți face ceva,
Cu poporul acesta,
Numai Tu Isuse dragă,
Poți scoate tradiția afară.

Poporul nu vrea cu nici un chip,
Să renunțe la ce Tu i-ai poruncit!
Îi place cât mai mult să adune degrabă,
Tradiți în această viață.

O poporule unde ai ajuns,
Când tu trebuia să fi sfânt,
Nu trebuie să ai tradiți în sânul tău,
Cum a poruncit Dummezeu.

Tu chear nu vezi cât de mult te-ai îndepărtat,
De Dummezeul care te-a creat!
Tu nu vezi cum tradițile te-au adus,
Departe de Cel Sfânt.

Cu toate căci nu ai vegheat,
Și ai lăsat lumea să intre cu adevărat,
Te-ai mai și dat degrabă,
La tradiți din această viață.

Uite aceasta e pieirea ta,
Poporule acuma!
Când tu trebuia să fi pregătit,
Ai tradiți multe de iubit.

Sau mai vrei încă o dată,
Ca Dummezeu să îți vorbească,
Să lași tradițile ce le-ai apucat,
Și să fi sfânt cu adevărat.

Cât să îți mai vorbească Dumnezeu,
Să renunți la lume popor al Său!
Cât mai vrei să lupte degrabă,
Duhul Sfânt cu tine în această viață.

Nu te-ai săturat unde ai ajuns,
Și unde tradițile te-au adus,
Căci a făcut din tine în dată,
Poporul lui Satan în această viață.

Trezește-te poporule adormit,
Și lasă tradițile căci nu o să fi mântuit!
Trezește-te la realitate,
Căci cel rău te adoarme în noapte.

Puțin mai este și vine Hristos,
Dar oare ce popor să ia de jos?
Când poporul care trebuie să fie mântuit,
Ține tradiți cum s-a pomenit.

Dumnezeule mare,
Fă Tu o cercetare,
Trezește poporul Tău,
Să se lase de tradiți Domnul meu.

Să se întoarcă degrabă,
Până nu vine răpirea din slavă!
Să lase tradițile care le-a îmbrățișat,
Și să se întoarcă cu drag.

Numai Tu poți face o trezire,
Până nu vine marea răpire,
Numai Tu poți lupta degrabă,
Cu tradițile ce ne înconjoară.

Dar cum spuneai odinioară,
Cine e sfânt să se sfințească!
Și cine nu vrea Isuse iubit,
Doamne nu o să fie răpit.

Fiecare socoteală va da,
Când Tu Doamme te vei arăta,
Fiecare cu ce s-a încurcat,
Așa socoteală va da odat'.

Amin