„Te-aștept acasă, fiu iubit”

„Te-aștept acasă, fiu iubit”
autor: Nichifor Nicu
19/07/2022. ora: 16:10

Am căutat de multe ori pacea-n lucruri trecătoare
Dar am rămas dezamăgit și-n suflet cu-o durere mare.
Am căutat și fericirea în locurile de rușine
Și am ajuns în suferință, am ajuns printre ruine.

M-am dus la sfatul celor răi, crezând c-acolo-i alinarea,
M-am depărtat de frații mei, am părăsit chiar adunarea.
Am dat cu pietre-n tot ce-i bun și am ales mereu minciuna,
Am fost un rătăcit nebun și am batjocorit într-una.

Am alergat ca un turbat pe drumurile spurcăciunii,
Apoi am început să-nvăț ce-nseamnă „arta”-nșelăciunii.
Mult timp am fost robit de ură și-am căutat să fac doar rău,
Nu mi-a păsat de mântuire, nu mi-a păsat de Dumnezeu.

Nu am mai vrut deloc să știu ce-nseamnă sensul pocăinței,
Nu am mai vrut să merg în viață pe drumu-acesta al credinței.
Am vrut doar multă libertate și-am vrut să fiu de neoprit,
Am călcat tot în picioare, iar mai apoi am suferit.

Dar Dumnezeu, prin frații mei, m-a căutat să îmi vorbească,
Nu m-a lăsat ca să mă pierd în lumea asta rea, drăcească.
El S-a-ngrijit mereu de mine și sufletul meu L-a păzit,
Mi-a spus prin robii Lui destoinici: „Te-aștept acasă, fiu iubit”

Nu am să uit vreodată ziua în care Domnul m-a chemat,
A fost atât de blând cu mine și-n Dragostea Lui m-a iertat.
El nu mi-a amintit deloc nici un păcat, nici o greșeală,
Ci-a spus că prin iubirea Lui, mă curățește și mă spală.

De-atunci mi-e inima legată de El și de a Lui iubire,
De-atunci Îl vreau neîncetat și merg cu El fără oprire.
Nu știu și nu am cunoscut pe cineva care să poată,
Să mă iubeasc-așa profund și să îmi fie al meu Tată.

Și-s sigur că nu voi cunoaște și nu există-n empireu,
Un domnitor care să fie mai mare decât Dumnezeu.
Rămân cu El și El cu mine atâta timp cât voi trăi,
Iar când va reveni pe nori, mă va lua în veșnicii.