Și-au pus viața-n rânduială

Și-au pus viața-n rânduială
Și-acum se bucură nespus
Și frecventează noua Școală
Unde profesor e Isus.

Ce diferită e trăirea
De cea avută în trecut!
Îi cercetează nemurirea
Le dă ce nicicând n-au avut.

Atrași a fost în spațiu-n care
Nimic nu e dumnezeiesc
Încorsetați în nepăsare
Cu cei ce doar plăceri doresc.

Dar Fiul le-a ieșit nainte
Le-arătat calea spre Cer
Le-a spus mirabile cuvinte
Și le-a format sfânt caracter.

Și n-au mai mers către pierzare
Ci pașii le-au fost îndreptați
Spre rugăciuni și consacrare,
Spre grupuri de surori și frați.

Pătrunși fiind de o credință
Care învinge greutăți
Trăiesc acum în umilință
Și-n alte sfinte-activități.

Nimic din lumea din afară
Nu-i mai atrage; s-au predat
Iar în noroi nu mai coboară
Căci la păcat au renunțat.

Nu se mai duc pe căi străine
Să-ndeplinesca-al firii gând
Lumina sfântă îi susține
Spre Slava veșnică mergând.

Și-au pus viața-n rânduială
Să Îl slujească pe Păstor
Chiar dacă e o cheltuială
Efectul e înălțător.

George Cornici
9 Octombrie, 2021