Șarpele

Zdrobește totdeauna capul la șarpele neascultării
c-acesta a făcut de-a pururi pe orice om nefericit,
răpindu-i Raiul scump,
adică frumusețea nevinovăției.

Zdrobește totdeauna capul la șarpele neascultării,
căci el înveninează viața întregii omeniri de azi
și nimicește frumusețea lucrărilor lui Dumnezeu.

Zdrobește totdeauna capul la șarpele neascultării
căci el a-mpiedicat pe-atâția
din cei ce se-ndreptau spre Cer
și prăbușindu-i în Gheenă,
i-a rupt pe veci de Dumnezeu.

Zdrobiți-l frații mei, oriunde, pe șarpele neascultării,
să nu v-abată el din calea curată-a nevinovăției,
căci orișicine nu-l zdrobește ajunge-un trufaș
dezbinat.

Zdrobiți-l când e gând în taină,
cât n-a ajuns dorință-n voi,
zdrobiți-l chiar dacă-i dorință
ce încă n-a ajuns păcat,
căci mai târziu când e balaur, zadarnic...
Vă zdrobește el!

O Doamne, eu Te rog arată-mi în viața mea
orice-ascunzișuri
în care șarpele acesta al neascultării s-ar ivi;
doresc să mă răzbun zdrobindu-l, necruțător,
- cum face el!