Sacrificiul iubirii supreme

Sacrificiul iubirii supreme


Eu știu că Tu exiști, Isus
Și că la Tatăl Te-ai suit,
De pe pământ, la El Te-ai dus
Tu, chinuri grele ai pătimit

Te-au judecat și fără milă
Poporul Tău Te-a condamnat
Ai fost privit de toți cu silă
Cu hoți pe cruce Te-au urcat.

La chinuri grele Te-au supus
Și Te-a scuipat poporul Tău,
Din spini, cunună ei Ți-au pus
Și Te-au hulit, o, Domnul meu

Cu răutate și cu ură
Ei, moartea Ta cereau în cor
Cuvinte grele, multă hulă
Îți aducea al Tău popor

Nu au crezut că ești Mesia
De Tine, toți voiau să scape
Cei dragi și mama Ta, Maria
Știau, că Tu aveai dreptate

Și că ești Fiu de Dumnezeu
Ce aduci pe lume fericirea,
Pe oameni, să Îi scapi mereu
Ai vrut să Le dai, mântuirea.

Cu criminali pe cruce ai stat
Până ce soarele a apus,
La al Tău Tată Te-ai rugat
Dar, n-ai primit nici un răspuns

Ai înțeles că nu e cale
Să Te întorci din drumul Tău,
Ai răbdat chinuri și ocare
Și-ai ascultat, chiar de-a fost greu

Tu, viața-n mâna Lui Ți-ai dat
Când cuie În trup Ți-au bătut
Crucea, cu sânge ai udat
Perdeaua din Templu, s-a rupt

Iar cerul, s-a întunecat
Și-un haos mare s-a produs,
Pământul s-a cutremurat
Când, sufletu-Ți la Cer s-a dus.

De abia atunci au înțeles:
Te-au condamnat, nevinovat
Cu Tine la moarte au mers
Trupul, acol' Ți-au așezat.

Un bolovan mare și greu
Peste mormântul Tău au pus
Dar, Îngerul lui Dumnezeu
La Tine ușor a pătruns

După trei zile ai înviat
Și-n Cer la Tatăl Te-ai suit,
Tu, planul Tău Ți-ai încheiat
Și omenirea ai mântuit!

Amin

Câmpia Turzii, 2 iunie 2011