text Poezii crestine

Sa-nvatam ascultarea

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Dan Viorica
SA-NVATAM ASCULTAREA


Minunat chip am primit şi un dar preţios;
O viaţă-n Paradis şi din Dumnezeu suflare.
O grădină scăldată toată-n lumină, duios,
Cu pomi plini de roade, care mai de care.

Toate roadele mi-au fost date, ca rod săţios,
Doar unul era interzis, eu n-am dat ascultare.
Rodul cunoştinţei binelui şi răului nesăţios,
Am înţeles târziu, pentru mine moarte are.

Viaţa, un dar esenţial, avea scut ascultarea,
N-am preţuit darul, ce l-am primit din iubire.
Şoapta unui şarpe viclean, mi-a fost pierzarea.
Şi din Eden, am ajuns pe pământ în nenorocire.

Trăim pe pământul acesta din moşi strămoşi,
Să învăţăm permanent, ce-nseamnă ascultarea.
Să ştim pentru Dumnezeu, cât suntem de preţioşi,
Cât ne-a iubit şi cum ne-a pregătit El salvarea.

Prin Fiul Lui, Prea Iubit, în toate cele ascultător,
A făcut un plan, dar de izbăvire, pentru omenire.
A dat unicul Său Fiu, să moară, Cel Prea Îndurător,
Ca prin jertfa pe cruce, să avem şi eu şi tu izbăvire.

Isus Hristos mi-a dăruit, ce era cel mai preţios;
În locul meu a murit, să-mi dea viaţă veşnică.
M-a smuls din întunericul infernal şi nesăţios,
Să mă pună pe temelia vieţii, vie şi puternică,

Prin credinţa ce trece peste al nemărginirii hotare.
Viaţa un dar preţios, a sfărmat zidul de despărţire,
Pe care-l zidise al nostru păcat, din neascultare.
Şi ne-a-ntocmit un act de-nfiere, actul Mântuire.

Urcăm treaptă cu treaptă pe credinţa, ce duce-n cer,
Având încredinţarea că fericirea nu-i un mister.
Și dragoste emanată din inimă pentru semenul tău,
E binele ce-l poţi face, pentru cel ce-ţi face rău.

E gând şi faptă îmbinate cu iubirea-n sfântă armonie,
Este calea în viaţă, când la greu sau bine dai bucurie,
În lupte cu pierderi de valori materiale, eşti puternic.
Şi-n examenele grele ale vieţii, eşti tot mai cucernic.

Când gândul tău, lasă loc gândurilor Lui Dumnezeu,
Dragostea Lui îndelung răbdătoare supune al tău eu.
Când glasul tău se transformă-n glas blând şi duios.
Şi nu mai răspunde loviturilor, cu un ton mânios.
Intonaţia vocii, măsoară ramurile uscate din fire.
De se mai găseşte câte unul crud, să-ţi dea de ştire,
N-ai atins acea treaptă a vieţii veşnice, numită iubire.
Strigă către Domnul, să-ţi facă Dumnezeiască fire.

Să-ţi dea putere, legătura de viaţă pentru veşnicie,
Să-ţi facă limba o unealtă, folosită cu vrednicie:
În bunătate, îngăduinţă, dragoste, blândeţe şi dărnicie...
Să-ţi fie limba o fibră divină, în a rugăciunii energie.

Viaţa-i un dar sfânt de la Dumnezeu, o putere divină.
Nu ne datora nimic, dar El ne-a dăruit toată iubirea.
Şi ne-mbracă zi de zi-neprihănire, până are să vină,
Ne poartă paşii pe calea, ce-şi are sfârşit mântuirea.

Amin

Cele mai recente resurse scrise - Trezire si veghere

Când a venit Isus
Când a venit Isus în zoriȘi m-a trezit din noaptea grea,Era pământul plin cu floriȘi luminat de Slava Sa!De la pământ pana la cer,Din pom în pom, din floare-n floare,Se dezlega orice mister și dispăre... Citeste mai mult >>
Când a venit Isus
Când a venit Isus în zoriȘi m-a trezit din noaptea grea,Era pământul plin cu floriȘi luminat de Slava Sa!De la pământ pana la cer,Din pom în pom, din floare-n floare,Se dezlega orice mister și dispăre... Citeste mai mult >>
Vrednic ești de laudă
Vrednic ești de laudă!Omul nu Te caută,Dar venirea-i la ușă...Doamne Sfinte, Te'ndură!Nimeni nu e la urmăTrâmbița să n'audăȘi-n picioare să poatăA sta fără ancoră!Lumea e în daunăȘi privește năucă,Sca... Citeste mai mult >>
Lucrurile lumii...
Lucrurile lumii...Am văzut oameni din lumeCum, despre servici vorbeauÎncă o oră sau mai multeNicidecum nu oboseauAlții, povesteau freneticOre în șir despre o mașinăCu atâta pasiune...Cu ochii plini de... Citeste mai mult >>
De ce mai plângi femeie?
De ce mai plângi, femeie? De ce mai lăcrimezi?Nu ţi-am promis odată că nu te voi lăsa?Ţi-am spus că sunt cu tine prin arşiţă sau valuriTu doar să crezi în mine... să crezi în jertfa mea!Ştiu că e drum... Citeste mai mult >>
Când am devenit străini
Când am devenit străini?Când am devenit străiniDe dragostea ce ne lega?Când s-a stins acel foc sfântCe în inimi ne ardea?Răceala crește zi de zi,Tot mai adânc pătrunde-n noi;Ne strângem iar în aceeași... Citeste mai mult >>
De ce ești mânios?
De ce ești mânios?De ce ești mânios și crezi că ai dreptate?De ce te-ai supărat, astăzi pe-al tău frate?I-ai spus cuvinte grele și fără de folosUitând că pentru el muri Isus Hristos.Cum ai putut să-i... Citeste mai mult >>
E vremea pentru deșteptare
Efeseni 5:14E vremea pentru deșteptareDin somnul ce-a cuprins poporul,Că-n curând Isus apare.Auzi-se-va strigare,Și va veni Mântuitorul.Nu e mult și va veniIsus pe nori de slavă.Și-atunci plata vom pr... Citeste mai mult >>
Unde cauți pacea?
În negura nopții, când soarele dispareOmul caută pacea, să meargă la culcare,Dar n-o găsește, nu poate să adoarmăStă până dimineața, nu-i mai trebuie alarmă.Merge la muncă, întristat, obositÎngândurat... Citeste mai mult >>
Cuvinte vii
În a vieții tale carte,Poți cuvinte vii să scrii,Dac-a’ lumii buze moarteSă le-nchizi te vei grăbi!Din cuvinte - simple slove,Omului la îndemână -Poate cerul să-ți acordeMântuire sau osândă!Ce izvor p... Citeste mai mult >>