Să nu întristezi Duhul lui Dumnezeu

Să nu întristezi Duhul lui Dumnezeu,
Prin comportamentul tău!
Nu întrista Duhul Celui Preaînalt,
Prin păcatele de care nu ai scăpat.

Nu întrista Duhul lui Dumnezeu,
Și pocăiește-te dragul meu,
Nu aștepta o viață întreagă,
Când Duhul suspină după a ta faptă.

Să fi credincios cum Domnul te-a învățat,
Și Duhul Sfânt să îl ai neîncetat!
Să te apropi mereu de Dumnezeu,
Prin puterea Duhului Său.

Ține minte și nu uita,
Să nu întristezi Duhul cândva,
Căci atuncea nu e bine frate dragă,
Vei fi respins și trecut la judecată.

Să lucrezi tot mereu,
Prin Duhul lui Dumnezeu!
Să ai grijă cum lucrezi în via Sa,
Ca să nu întristezi pe Duhul Sfânt cândva.

Dumnezeu multe a pregătit,
Pentru tine suflete iubit,
Multe bucurii îți va da,
Dar ține cont să nu întristezi Duhul Sfânt acuma.

Ori ce păcat ai făcut,
Domnul te iartă cum a spus!
Dar când Duhul Sfânt l-ai întristat,
E pagubă și nu o să fi salvat.

Adu-ți aminte de Dumnezeu,
Și nu întrista Duhul Său,
Adu-ți aminte de Duhul Celui Preaînalt,
Să nu cumva să îl întristezi cu adevărat.

Nu uita prieten din adunare,
Nu întrista Duhul Sfânt în a ta alergare!
Străduiește-te să nu întristezi Duhul lui Dumnezeu,
Să ai parte de Raiul Său.

Căci dacă l-ai întristat,
Duhul Celui Preaînalt,
O prietene dragă,
Ce va fi de a ta viață.

Mulți în alergarea lor pe acest pământ,
Au întristat Duhul Celui Sfânt!
Nu le-a păsat de Duhul lui Dumnezeu,
Ci au trăit după placul lor mereu.

Nu le-a păsat și au făcut din pocăință,
Una modernă ca să țină,
Să țină cât mai mult degrabă,
Fără Duhul Sfânt ce dă viață.

Au făcut după placul lor în adunare,
O pocăință ieftină iertătoare!
Și uite așa nu au realizat,
Căci pe Duhul Sfânt au întristat.

Ai grijă la pocăința ta,
Cum te porți în lumea aceasta,
Căci pocăința nu e de la tine dragul meu,
E ceva divin de la Dumnezeu.

Tocmai de aceia ai grijă la pasul tău,
Să nu întristezi Duhul lui Dumnezeu!
Să nu te joci cu pocăința degrabă,
Cum fac unii în această viață.

Fi credincios lui Dumnezeu,
Și nu întrista ci fi plin de Duhul Său,
Să se poată cerul bucura,
De tine și de purtarea ta.

Căci nu îți folosește la nimic dragul meu,
Să trăiești după placul tău!
Căci și altul trăiește așa,
Eu de ce nu pot acuma.

Tu nu poți dragul meu,
Căci ai un Dumnezeu,
Un Dumnezeu care te vrea sfânt degrabă,
Un Dumnezeu minunat care te așteaptă.

Ei de aceia trăiesc după inima lor,
Căci nu au cunoscut pe Domnul Savaot!
Și întristează în continuare,
Duhul Domnului din zare.

Tu ai un Dumnezeu prietene dragă,
Nu unul fals ci real cu puteri mari în a ta viață,
Tu ai un Dumnezeu care te vrea,
Sfânt pentru Împărăția Sa.

De aceia dragul meu,
Mare grijă cu Duhul lui Dumnezeu!
Mare grijă cum mergi pe cărare,
Să nu întristezi Duhul Celui din zare.

Amin