S-au dus cei doua mii de ani

(Autor necunoscut)
S-au dus cei doua mii de ani, si multi din frati s-au dus și ei,
Și iata-ne pe noi, urmașii, ajuns-am în mileniul trei.
S-au dus acele două zile pe care le-a vestit Isus,
Și-a mai rămas doar ziua a treia, să se-mplinească tot ce-a spus.

Așa a spus Isus odată, când era-n trupul omenesc:
„Eu am de lucru azi si maine, insa a treia zi sfarsesc.”
Deci, doua zile pentru El sunt doua mii, un timp vestit.
Si-acum, mileniu-acesta trei, se-apropie de un sfarsit.

Noi putem crede ce om vrea, dar timpul Domnu-l stapaneste,
Si Duhul Sfant, celor ce-l au, aceasta astazi prevesteste:
„Se-apropie clipa finala, lucrarea este spre sfarsit,
Iar locul pentru-o alta viata, Isus deja l-a pregatit.”

Eu n-am ce sa va spun acuma, decat ce am primit de sus,
Si continutul e acesta: „Fratii mei, VINE ISUS!”
Voi, fratii mei striviti de cruce, purtati mereu din val in val,
Corabia vietii noastre se-apropie acum de mal.

Ne-apropiem acum de tarmul ce multi din noi l-am asteptat.
Ne-apropiem de vesnicia Celui ce ne-a rascumparat.
„Ne-apropiem!” Duhul anunta, pe toti acei ce privegheaza,
Simtim cum sfintii de prin vremuri, se-aduna, se incoloneaza.

Simtim cum Duhul Sfant, Trimisul, isi pregateste porumbita,
Ca-n ziua cand va-ncepe nunta, sa-i poata implini dorinta.
S-a dat deja demult semnalul intrarii in mileniul trei,
Incep „surprizele” s-apara si-ncolonarea, dragii mei!

Chiar daca vine-ntai durerea, chiar daca vine-ntai amarul,
Chiar daca vine-ntai Golgota, si trebuie urcat calvarul,
Chiar daca vin... si o sa vina, ele acum se pregatesc,
Dar intr-o zi s-a da semnalul, si toate, rand pe rand, pornesc.

O sa apara anticristul si alte ordini mondiale,
Se instaleaza semnul fiarei si toate ne vor sta in cale.
Satan va cauta sa curme nadejdea sfintilor, curand,
Si va incepe vijelia si vom intra si noi la rand.

Nu vor fi numai zile bune, nu aici e Noul Paradis,
Caci la sfarsitul Cartii Sfinte este un apocalips.
Si nu e pus acolo-n Carte, asa, ca noi sa-l ocolim,
El spune cum va fi sfarsitul, si cum noi azi sa ne sfintim.

Daca suntem azi aicea, iubitii mei, e-un mare har.
Hai sa ne-ntarim in Domnul, ca vin zile de amar,
Haieti sa ne umplem vasul cu undelemnul sfant, de sus,
Si cand va fi sa vina noaptea, sa fim lumini pentru Isus.

Sa fim faclii ce sparge bezna, sa fim fecioare ce vegheaza,
Sa fim mireasa care-asteapta, si-n asteptare privegheaza.
C-atat a mai ramas din noapte, pentru acei ce sunt mireasa,
Sa vina Cel ce-a spus ca vine si sa ne duca El Acasa.

Ca nu-i usoara asteptarea cand noptile se tot lungesc,
Si-atati dusmani, talhari de sange, de jefuit se pregatesc.
O, nu-i usoara asteptarea si pribegia pe pamant,
Si nici nu am avea izbanda de n-am avea pe Duhul Sfant.

De n-ar fi el ca sa aprinda a dragostei valori in noi,
De n-ar fi El, putere Sfanta, ce da puteri la lucratori,
De n-ar fi El sa ne hraneasca, cu alimentul sfant de sus,
Nu am avea, nici eu nici altii, nimica consistent de spus.

Dar slava lui Isus, marire, si slava Duhului cel Sfant,
Caci El este taria noastra si mană sfanta pe pamant!