Răscumpăraţi vremea

56. RĂSCUMPĂRAŢI VREMEA!

Răscumpăraţi vremea, că zilele sunt rele!
Aşa sună mesajul, privind timpul din urmă.
Dar câţi creştini pătruns-au porunca tăinuită
Ce ne-a lăsat o Domnul ca pe un scut în luptă!?

N-au vreme, nu au timp şi nu mai au putere
Să -I facă întruna voia, cum Biblia o cere.
N-au vreme să citească al Bibliei Cuvânt…
Ce mulţi legaţi sunt astăzi, cu funii, de pământ!

Aşa aleargă omul zburând prin clipa vremii
Şi merge plin de trudă pe drumul nevegherii.
,S-atât de grele vremi şi lupta existenţei
Ne-atacă cu furie în vremuri de tristeţe.

Şi oameni tot mai sobri şi plini de îngrijorări
Vorbesc întruna despre a timpului poveri.
E drept, e greu să treci sărac prin astă lume,
Dar oare câţi din noi săraci sunt în sfinţire?

Câţi n-au timp de închinare, dar au întotdeauna
Şi timpul şi plăcerea să facă orice, întruna,
Ca să mai construiască si să îmbunătăţească,
Confortul şi locaşul să şi-l mai înflorească?!

Se vede prin credinţă a oamenilor stare
Şi ce este mai trist n-au timp de cercetare,
N-au vreme şi nici tihnă să caute ce stare
Îi poartă azi prin lume şi-i duce la pierzare.

Tu, Glas ceresc, străbate prin vremuri şi trezeşte,
Prin Duhul Sfânt sfinţeşte şi inimii vorbeşte,
Adu -ne în suflet harul ce ne-ar trezi simţirea
Şi scapă-ne de răul ce ne-a întinat trăirea!

Şi să lucrezi în taină la cei ce au uitat
Să ţină cont de Tine, de timp răscumpărat
Şi nu înţeleg puterea ispitei celei mari
Că tot pământul luptă cu timpul temerar.

O, câţi n-am vrea, Isuse, să Te slujim smeriţi
Dar multe lucrări vin spre a fi mereu grăbiţi
Şi chiar pe-a Tale căi nu mai găsim puterea
Să ne împlinim şi ruga şi doar apoi lucrarea!

Se pare că vrăjmaşul e timpul pe dreptate,
Chiar dacă nu-i doar el, mândria e-un confrate,
Şi-acestea duc, desigur, creştinul spre pierzare,
Că, ruinându-şi timpul prin orişice lucrare,

Mereu nu au putere, ades stau lânceziţi,
Acei ce nu au timp de liniştite rugi,
Şi nu mai pot distinge ce-i rău de ce e bine,
Nici nu pot desluşi ce rost au ei în lume.

Când toţi în jur s-agită şi viaţa-i tot mai grea
Gândeşte-te, creştine, care-i poziţia ta?
Mai eşti tu în Hristos, mai sunt eu credincios?
Cuvântului ceresc, îi sunt eu adăpost?

Poate că ne lăsăm uşor înduplecaţi
Că Domnul n - are-n rugi nevoie de cuvinte
- Mai mult face credinţa şi dragostea şi mila-
Dar unde sunt atunci sfintele simţăminte?

Gândeşti că nu-i de vină a ta greoaie stare
Dar dacă duhul tău nu-ţi cere ascultare
Mai ai tu oare locul păstrat lângă Isus
Sau te-ai întors spre lume şi rod nu ai de-ajuns?

Grăbeşti în orice zi să nu îţi pierzi câştigul
Şi munca te robeşte şi-ţi ia de tot şi timpul?!
Atunci ce-ţi mai rămâne să -I dărui celui Sfânt?
Când nu ai nici voinţă de El să îţi faci Timp!

Şi timpul nu-i prieten celui ce-l risipeşte
Nici binecuvântat, când rău îl foloseşte.
Mereu îl pierd prin lume, prin ale ei probleme,
Acei ce nu au timp să stea în rugăciune.

Deşi-s bogaţi în lume, şi-s plini de ei, de fire,
Ei n-au ajuns la cruce, n-au parte de iubire.
Aşa de tristă stare e azi în omenire,
O şi de-am înţelege c-atinge şi creştinii!

Şi de-am striga la Domnul cu lacrimile sfinte:
O, fă-ne liberi, Doamne, şi dă-ne iarăşi Timpul!
Că timpul e comoara ce poartă-n el vecia,
Şi numai omul sincer cu el şi ascultător
Găseşte-ntotdeauna a cerului valori.

Şi dacă vrei să lupţi cu orice preţ s-ajungi
La starea înnoită prin fierbinţile rugi
Şi dacă vrei să-ţi faci din TIMP un bun amic
Analizează-ţi viaţa şi n-o da pe NIMIC !

Nu-ţi pierde timpul scurt prin lume bâjbâind,
Cunoaşte-ţi bine-n lume lucrarea ce-ai primit!
Tu eşti chemat să împarţi comori din veşnicii
Deci nu-ţi petrece timpul dedat la flecării!

În fiecare zi găsi-vei lucrări seci
Ce-ţi iau timpul menit ca să câştigi vieţi
Deci fă-ţi în zorii zilei o ordine în minte
Şi să-ţi planifici bine timpul ce-ţi stă înainte,
Că lucruri importante pot rămânea zdrobite
Şi-ţi vor fi la îndemână mereu lucrări urgente!

De nu eşti treaz şi sigur că poţi cădea în toate
Tu vei dormi pe cale făcând deşarte fapte!
Dar nu găseşti, creştine, nici pace, nici putere,
Că ai făcut în lume a firii vechi plăcere!

Plăcerile fireşti le faci cu îndemnare
Şi pentru orice-ţi place găseşti şi timp şi cale?
Lucrezi la ce-ţi aduce vreun câştig pământesc
Şi laşi în urmă întruna câştigul bun, ceresc?!

Ce-ar fi de s-ar deschide ai sufletului ochi
Să ne vedem o dată şi starea dinăuntru!
O, poate că am fi cu toţii înspăimântaţi
Şi ne-am opri gândind cu seriozitate,
Să ne apucăm de lucru în viaţa interioară,
Că-i tare mult de lucru şi iată este seară!

Să ne trezim cu toţii, să ne gândim adânc
Ce facem cu ISUS şi cu al vieţii TIMP?!
Că-n zilele prea grele ce ne stau pentru noi
Nu vom putea învinge de stăm nepăsători!

Nu vom găsi iertare şi nici pacea cea sfântă
De nu înţelegem azi mesajul cel adus:
RĂSCUMPĂRAŢI CREŞTINI
ŞI CLIPA ŞI MINUTUL,
CĂ VINE DOMNUL SLAVEI
ŞI MULT ESTE DE LUCRU!

O, Doamne Sfânt, Isuse, spre Tine vin acum,
Trezeşte-n fiecare dorinţa după Tine,
Şi dă-ne înţelepciunea ce caută sfinţirea
ŞI FĂ-NE LIBERI DOAMNE,
DE NE-A AJUNS ROBIA !

Să fim stăpâni pe Timp şi pe a vieţii ţintă
Să nu cădem nici unul în a timpului ispită,
Şi să înţelegem toţi cum Timpul să-l primim
Să-l folosim corect şi mult să-l preţuim!

RĂSCUMPĂRAŢI CRESTINI
ŞI CLIPA ŞI MINUTUL,
CĂ ZILELE SUNT RELE
ŞI VINE CHIAR SFÂRŞITUL!
ŞI CEI CE-AU PREŢUIT
A VIEŢII CLIPĂ VIE
VOR FI CHEMAŢI ÎN SLAVĂ,
CU DOMNUL ÎN VEŞNICIE !