Pocăitul adevărat

Pocăitul adevărat,
Este oglinda Sfântului Împărat
Când privești la el în dată,
Îl vezi pe Hristos din slavă.

Pocăitul adevărat,
Trăiește după Cuvântul minunat
Nu se ia în dată,
După basme lumești și povești de odinioară.

El este sfânt și curat,
Trăiește după Cuvântul minunat
Și face tot ce stă în putința sa,
Să împlinească Biblia.

El nu se ceartă, nu înjură
Și pe toată lumea el ajută
Nu se dă înapoi de la nimic,
Când e vorba de Hristos ce l-a iubit.

Umblarea sa, se cunoaște în dată
Nu umblă pe cărări strâmbe niciodată
Iar pași lui pășesc mereu,
Pe urmele lui Dumnezeu.

Purtarea lui se vede de la depărtare,
E un om blând și smerit la ascultare
Nu se îmbracă după moda acestui veac,
Ci rămâne în haina smereniei cum a fost învățat.

Nu se mânie niciodată,
Și îl iubește pe ce-l ce a greșit în a lui față,
Și cu inima plină de iubire,
Îi iartă pe toți ce au greșit din fire.

Vorbirea lui e dulce și ușoară,
Parcă e vorbirea Domnului Isus de odinioară
Din vorbirea lui poți învăță,
Să iubești și tu ca el cândva.

Privirea lui e minunată,
Parcă vezi ochi Domnului de altă dată
Când privește la tine senin,
Parcă îl vezi pe Ce-l ce a fost rastignit.

Pe fața lui se vede în dată,
Chipul lui Hristos din slavă
Fața Lui e mereu luminată,
Din puterea Celui viu de acasă.

Inima lui e un izvor nesecat,
Cu dragoste, iubire și blândețe amestecat
Căci își deschide inima în dată,
Și primește pe ori și cine în a lui casă.

Și din cap până în picioare când îl privești,
Tu cu drag cu altul vorbești
Iată un pocăit adevărat,
Ca Fiul Celui Prea Înalt.

Amin