Păstorul Bun, păstorii răi...

Păstorul Bun, păstorii răi. . .





E uşor a predica, e uşor a fi păstor când nimic nu ai a spune, e ușor. . . dar ce rușine,
Înşirând cuvinte goale, cuvinte reci, cuvinte fără de putere. . . înşirându-te pe tine.
Să fi plăcut tu asta vrei, să fi iubit şi popular, orişicând, de orișicine. . . ce ruşine,
De fapt nimic n-ai spus nimica niciodat' la nimeni, nimicuri doar ai spus, gunoaie.
Nimicuri, vorbe goale de la tine, vorbe-n vânt, de-aceea nu ai Duh și n-ai putere,
Nu-i Sfântul Duh în Casa Mea, nici Duhul Sfânt azi peste turmă, să-ți fie azi rușine,
Plăcut tu vrei să fi de cei ce azi te laudă şi-nstrună azi îţi cântă, de-aceea n-ai putere,
E uşor şi-a fost uşor, e uşor să fi păstor când toţi astăzi te laudă, e uşor dar ce rușine.


E uşor a predica, e uşor a fi păstor când Isus nu-ţi e Stăpân şi pe El tu nu-l cunoşti,
Când Isus nu-ţi este Domn şi de El tu nu asculţi, când de El tu nu te temi. . . e uşor,
Rătăceşti, rătăcești şi pierzi mereu, risipeşti pe-a-Sale oi, turma Lui tu prăpădeşti,
Turma Lui tu risipeşti, zi de zi și an de an, turma Lui tu azi o pierzi. . . ce ușor.
Te mai crezi și cineva, măcar că nu ești nimic şi nimica nu vei fi dacă nu te pocăieşti,
E uşor a predica când eşti mândru şi fălos şi făţarnic mai şi eşti, făr' rușine. . . e ușor,
Pocăința-i lucru greu, de vorbit e mai ușor, când să-arăți e mult mai greu, nu mai poți,
Pocăința și smerenia, dragostea se văd și ele. . . mai târziu, de ești greu, de ești…ușor.


Te mai porţi ca şi-un Tiran, făr de milă şi-ndurare de-ai ajuns să fi azi Zbir. . . ce ruşine,
Fără dragoste, iertare, de cei slabi de lângă tine, rob ai fost azi ești stăpân. . . ce rușine,
Stăpânești azi peste turmă ca și-un hoț sau un tâlhar, făr’ de milă, făr' rușine,
Făr’ de inimă sau suflet faci tu astea-n Casa Mea, nu ți-e frică azi de Mine, n-ai rușine?
Ai mare grijă tu ce astăzi turma-Mi paşti, ce astăzi o conduci şi-o porţi, ai mare, mare grijă,
Eu viaţa pentru ea Mi-am dat pe Golgota, Mi-e tare scumpă şi Mi-e dragă. De ce o risipești?
O risipeşti şi hrană nu îi dai la vreme, pe cea pierdută n-o mai cauţi, de ele tu n-ai grijă,
Nu cauți s-o vindeci azi pe cea bolnavă, nu întăreşti pe cea ce este slabă, încet le risipești.


Pe cea rănită astăzi n-o mai legi, o laşi să sângereze și să moară, tu azi n-o mai iubești,
‘Napoi tu n-o aduci pe cea care-i pierdută, tu astăzi n-o mai cauţi și nu o mai iubești.
Te-ai tocmit la Mine-n slujbă, turmei să îi porți de grijă, se pare azi că toate le-ai uitat,
Ce-ar fi să uit și Eu de tine, de legământul ce-am făcut, uitat azi să te fac, pe tine azi uitat.
Te-ai îngâmfat și ai crezut că nimeni nu-i mai bun ca tine, rușine, rușine azi să-ți fie,
Pe toate astăzi ți le-arăt și ți le pun în față, ți-am arătat, ți-arăt așa cum ești, adevărata-ți față.
Stăpân de unul singur astăzi te-ai făcut în Casa Mea, rușine, rușine azi să-ți fie,
Stăpân în Casa Mea am fost și sunt doar Eu, Eu am dragoste, iubire și iertare, viață.


Tu, tu le-ai uitat de mult pe toate, de-aceea astăzi risipești și pierzi a Mele oi, nu-ți pasă.
Te-ai tocmit la Mine-n slujbă, la verzi pășuni să-Mi porți tu turma, s-o duci la ape, la izvoare,
Făcut-am și un legământ noi împreună, pentru oi și pentru turmă, pentru tot și pentru toate,
Dar ai uitat de legământ și văd că nu-ți mai pasă, de-aceea mor, n-au hrană și n-au apă.
Rușine să îți fie azi păstor pârât, când ți-ai bătut tu joc de turmă, tu ți-ai bătut și joc de Mine,
Am să te vărs din gura Mea și turma Mea o iau azi de la tine, Eu, îi dau hrană, îi dau apă,
De astăzi sunt Păstorul ei cel Bun, viața pentru ea Mi-am dat, Mi-e tare scumpă turma Mie.
Cum, cum vei sta în fața Mea și ce-Mi vei spune tu atunci, în ziua, în ziua socoteli noastre?
Cum vei sta în fața Mea când socoteală îți voi cere-atunci, pentru turmă, pentru toate?




27-Iunie-2015.