Păcatele s-au înmulţit!

Păcatele s-au înmulţit!


Multe-n lume se întâmplă
Dacă nu e chibzuinţă
Omul poate să ajungă
Ca să-și piardă din credinţă

Peste tot e sărăcie
Şi necazuri multe sunt
Boală şi nemernicie
Neînţelegeri, pe pământ

Răutatea e în frunte
Invidia, o urmează
Şi alte păcate multe
Ce pe om dezonorează

Duşmănia cea de moarte
Chiar între fraţi a pătruns
Dragostea nu se mai poate,
Cum ai lor părinţi, le-au spus

Chiar ajung să se urască
Fraţi de-o mamă şi de-un tată
Şi răul să îşi dorească
Nici nu vor să se mai vadă

Ba de una, ba de alta
Sunt pe viaţă supăraţi
La diavol sunt o unealtă
Şi la pierzanie sunt daţi

Copiii-s nemulțumiţi
De părinţi, puţin le-au dat
Nu văd că-s batrâni, pieriţi
Boala grea, i-a măcinat

Nu au milă căci cu trudă
Au muncit şi i-au crescut
Ba încă le este ciudă
Cu toţi, ar fi vrut mai mult

Peste tot ceartă se aude
Vorbe grele, aruncate,
Ura şi răul pătrunde
Inimile-s încărcate

Duşmănia şi răinţa
Loc în ele, şi-au făcut
S-a stins de tot umilinţa
Şi iubirea, ce-au avut

S-a dus tot ce-a fost iubire
Milostenia a dispărut
Nu-şi mai doresc fericire
Asa, cum făceau demult

Mândria-i la loc de cinste
Peste tot, s-a aşezat
Chiar și un prieten bun te minte
Este fals şi îngâmfat

Dar, banii-s marea ispită
Ce pe om l-a cucerit
Chiar pe cale necinstită
Îi doreşte, negreşit

De ai bani, ai şi putere
Ăsta este al lor crez
Nu simţi teamă, nici durere
Sus de tot, atunci te crezi

Numai cei ce cred în Domnul
Vor rămâne, neschimbaţi
Ei văd bine cum e totul
Şi de rău, nu sunt tentaţi

Se feresc răul să-l facă
Merg pe calea Domnului
Şi nu pot deloc să tacă
Ei, vestesc sosirea Lui.

Amin

Câmpia Turzii, 10 august 2013