O mână de ţărână

O mână de ţărână,

O,.. tu sărmană mână de ţărână,
Pe genunchi, tu stai şi ceri lumină,
In lumină din belşug să vă imbrac,
Ca-n credinţă ,nimeni să nu stea sărac.

Tu-mi ceri,cu-atale buze ajutor,
De lovituri şi âncercăr,vă ânconjor,
-Da, Eu m-aplec vă simt şi v-ascult ruga,
Ce cu jar şi foc, vi-a clocotit azi gura.

Tu, ceri iertarea celor ce s-au rătăcit,
Ce zac aşa departe, de-aL Meu cuvânt,
O,..tu sărmană mână de ţărână ,
Aleargă tu, la ei şi spune-le să vină.

Eu, Te-mbrac cu haina-nţelepciunii,
Ca prin duhul sfânt să poţi mărturisi,
Căci dragostea pe veci ea v-a rămâne,
Păcate voi spăla,cu sângele din Mine.

Dar, tu poartă-i ân post şi-n rugăciune,
Ca singuri să se-ntoarcă, ânspre Mine,
Tu,Mâna Mea la lucru vei simţi că este,
Când biserica ân rugăciune clocoteşte.

Dă-ne Tu, Doamne tăria să clocotim ân rugăciuni,pentru toţi copii Tăi Amin !