Nu te lăsa purtat de vânt

Nu te lăsa purtat de vânt


În drumul tău, pe calea vieții,
Nu te lăsa, purtat ușor de vânt,
Nu te împiedica, de ciulini răzleți,
Nici chiar, de cel căzut la pământ.
Fii treaz la ceea ce se întâmplă,
Fii plin de râvnă, dragoste, iubire,
Hotărât pe cale, du-ți crucea bine,
Pentru Hristos, sfânta mântuire.

Nu amâna o facere de bine,
Căci timpul trece, nu stă-n loc,
Să nu rămâi, în suflet cu regrete,
Că trebuia să faci, și n-ai făcut deloc
Anii se duc, de parcă nu au fost...
Pentru Hristos, fii pregătit să mori,
Chiar dacă cei de lângă tine uită,
Hristos pe cruce, muri pentru toți.

Fă-ți timp zilnic, alină o suferință,
Fă rugăciuni cu foc și stăruință,
Du-te, mângâie o văduvă, un orfan,
Hristos te vrea bun lucrător, în lan.
Fă-ți timp să comunici cu vecinul,
Să-i luminezi din suflet infernul,
Despre Domnul, blând să-i vorbești,
Despre Hristos și vestea mântuirii.

Atent să fii, să vezi pe unde calci,
Să fii exemplu, în al lumii întuneric,
Zilnic în casa ta, lumina să o lași.
Să fii în a ta viață, un pom rodnic,
În tine să faci, frumoase fereștri,
În timpul liber, mântuirea s-o slăvești,
Chiar și în nopțile vieții, fără de lună,
Și în zilele, cu ger, vânt, și furtună.

Așa vorbește azi, Duhul cel Sfânt:
"Eu, Domnul Veșniciei, te privesc
Din ceruri, sfânta biruința, ți-o trimit,
Pasul vieții tale, cu drag, ți-l ocrotesc,
Îndurarea mea, de Dumnezeu Divin,
V-o dau, pentru-că mult vă iubesc,
N-am să vă las pe drum plângând,
Eu, Domnul slavei zic! - Vin curând!"

Veniți creștini, la Casa Sfântă,
Veniți umili la - Păstorul Cel Bun!
Doar El vă scapă de suferință,
Vă poartă pașii, spre cerul divin,
Acum e timpul cel de pe urmă,
Satana, viața vrea să v-o curme,
Veniți azi în a Domnului turmă,
Pășiți cântând, pe ale Sale urme.

Fă azi ce trebuie, nu amâna,
Căci mâine... nu știi de e ziua ta,
Ține-L pe Isus aproape, lângă tine,
Când îți e greu, sau când e bine,
Nu uita, nu neglija, ca să nu plângi;
La seceriș, rodul cel bun, să strângi,
Glasul Domnului, tu să-L auzi, în zori,
Chemându-te pe nume, din albii nori.

Și-atunci în clipa de Răpire,
Cu toții, bucuroși ne-om înălța,
Căci pe pământ, Iubite Mire,
Am făcut doar Voia Ta.