Nimeni nu va fi dat de rușine

Nimeni nu va fi dat de rușine,
Dacă va veni la Tine!
Nimeni în fața lui nu va sta,
Dacă Domnul stăpânește în viața sa.

Ce-i ce pe Tine se v-or bizui,
Multe izbânde v-or izbuti,
Căci cu nici un chip nu vei lăsa,
Copilul care l-ai creat cândva.

Toți acei ce v-or veni,
Și în fața Ta v-or stărui
Tu pe aceia îi vei asculta,
Căci nu v-or fi dați de rușine cu Tine acuma.

Ci de rușine v-or rămânea,
Toți ce nu vin la crucea Ta!
Toți ce te v-or părăsi,
Și înapoia lor v-or privi.

Toți care nu au ascultat,
Și pe Tine te-au lăsat,
Aceia se v-or rușina,
Atunci când vine problema grea.

Ferice de cine va stărui,
În legea Ta să capete bogății!
Și se adâncește în Cuvântul Tău,
Acela nu va rămânea de rușine cu potrivnicul său.

Rău va fi de cel ce nu va asculta,
Și nu va stărui în porunca Ta!
Acela mult se va rușina,
Când vine ispita grea.

Mai bine fugi la Dumnezeu,
Și stai la sprijinul Său,
Mai bine stai la umbra Celui PreaÎnalt,
Să nu fi dat de rușine niciodat'.

Și vei privi și vei vedea,
Cum Domnul izbândă îți va da!
Căci tu ai ascultat,
Și niciodată de rușine nu te-a lăsat.

Nu te depărta de Dumnezeu,
Stăruie mereu în Cuvântul Său
Căci numai așa vei izbuti,
Și niciodată de rușine nu vei fi.

Poți privi în jurul tău,
La alții care sunt de rușine mereu!
La alții care nu au ascultat,
De porunca Celui PreaÎnalt.

Sunt dați de rușine mereu,
Toți care nu se încred în Dumnezeu,
Și poți privi cum fiecare,
Este dat de rușine pe a lui cale.

Dar tu dacă asculți degrabă,
De Duhul Sfânt în a ta viață!
Niciodată nu vei fi dat de rușine,
A promis Cel din veșnicie.

El nu te va lăsa,
A promis lucrul acesta
Doar rămâi lângă Dumnezeu,
Să nu fi dat de rușine dragul meu.

Amin