Miezul nopții e aproape

Miezul nopții e aproape,
Ziua iată a trecut,
Se aud in zare șoapte,
Vine altul început.

Noul început e veșnic,
Fără chinuri și dureri,
Domnu-n cer ne va fi sfeșnic,
Cu-a Lui sfinte mângâieri.

Ce frumos să fii în slavă,
Cu al tău Păstor iubit,
Și pe-a cerului octavă,
Tu să cânți preafericit.

În măreața zi cu soare,
Vom zbura în stoluri noi,
Căci în ziua-aceea mare,
Cerul va fi mai vioi.

Jertfa Ta măreață Tată,
Noi atunci o vom slavi,
Căci din ziua minunată,
Singurul vei împărăți.

Tu - împăratul, noi-slujbașii,
Vom cânta imnuri cerești,
Și în cer cu toți ostașii,
Te-om slăvi căci Tu trăiești.

Viu ai fost și vei rămâne,
Tu al nostru împărat,
Ieri și azi, veșnic și mâine,
Tu să fii glorificat.

În a noastră adunare,
Astăzi Doamne te coboară,
Mai adu înviorare,
Și trezire peste țară.

Scoate oameni în lucrare,
Și mijlocitori, Stăpâne,
Toți sa fie-n adorare,
Să lucreze azi, nu mâine.

Toarnă Doamne untdelemnul,
Ca pe barba lui Aron,
Ca să deie frați' îndemnul,
Când se urcă la amvon.

Și îndemnul lor sa fie,
Unul pentru îndreptare,
Și de-ar fi prin ei vie,
Unul chiar și de mustrare.

Fă poporul să-nțeleagă,
Că-i nevoie de sfințire,
Voia Ta să o aleagă,
Tot mereu neprihănire.

Fă să se ridice astăzi,
Ciungii, șchiopii și ologii,
Și sărind de-a lung pe străzi,
Fă să umble slăbănogii.

Fă acum ca și-n vechime,
Să rămână toți uimiți,
Mai lucrează prin mulțime,
Printre-aceea mântuiți.

Iar venind pe nori de slavă,
Să-ți cântăm cu toți în cor,
Și cu toți în a Ta navă,
Să urcăm biruitori.