Mercenarul - Astăzi vă mărturisesc

Mercenarul- Astăzi vă mărturisesc


Astăzi, vă mărturisesc
Ce-am făcut şi ce-am trăit,
Vreau sa va destainuiesc
Să ştiti, câte am pătimit.

Din inimă-i mărturia
Să fie de-nvăţătură,
Căci azi trăiesc bucuria
Omului, ce-are măsură

Omului, ce are credinţa
Şi cu Domnul s-a-ntâlnit
Şi-a căpătat biruinţa
Căci El, S-a milostivit.

Să vă spun cum s-a-ntamplat
Până unde, am ajuns
Ochii, cât mi-au lăcrimat
Când eu am primit răspuns.

Am fost de bani însetat
Şi puterea o iubeam.,
M-am gândit şi am plecat
Departe, unde credeam...

Că o să-mi aflu fericirea
Şi ca-n Rai voi vieţui...
Dar, a fost dezamăgirea
Şi teamam că voi muri...

Oameni răi am întâlnit
Ce rapid, m-au racolat
Lăcomia m-a orbit
Să ucid, am acceptat.

Ucigaş am devenit.
Fără milă omoram
Ordin dacă aş fi primit,
Pe oricine, lichidam.

Banii, au fost pe măsură.
Teancuri multe căpătam
Pentru orice lovitură
Care altora, dădeam...

Şi încet, am devenit,
Un om rău, prigonitor...
Pe creştini eram pornit
Mă gândeam, cum să-i omor...

Din ţinuturile mele
Chiar departe, am plecat.
M-am dedat la fapte rele
Pe nimeni, nu am cruţat.

Chiar cu Domnul mă luptam,
Cu acei, care-L iubeau.
Prăpăd, peste tot făceam
Nu-mi păsa, că suferea.

Am ucis oameni ca mine
Numai bani, ca să primesc.
Nu aveam teamă de nimeni
Doream, să mă-mbogăţesc.

Sânge a fost la orice pas...
El, nu mă mai îngrozea
Iar Satana, ceas de ceas
Să ucid, mă îndemna.

Cei care mă conduceau,
Erau şi mai răi ca mine:
Pe nimenea nu cruţau,
Nimănui, nu doreau bine.

Eram puternic legaţi
Cu lanţul păcatului
Bine-n diavol, ancoraţi,
Toţi, adepţi ai răului.

În ţara-n care eram,
Erau prea puţini creştini
Iar de ei dacă aflam,
Îi împuşcam ca pe câini.

Orice faţă-mi apărea,
Femeie, copil, bărbat...
Nimenea nu mai conta,
Parcă aş fi fost turbat...

Cu moartea m-am învăţat
Şi parcă simţeam plăcere
Când vedeam un om speriat
Simţeam, că-s plin de putere,

Că sunt un om de temut
Frica, în jur răspândeam.
Aşa, eu nu m-am ştiut:
Azi, pe toti ii umileam

Uneori, îi adunam
Pe oameni să-i pedepsim,
Foc la case le dădeam
Şi priveam la al lor, chin.

Pe seama lor, ne distram.
Nu conta că-s şi copii,
Teama, din ochi le priveam
Şi le dadeam foc, de vii.

va urma